Din 1989 în data de 22 ianuarie se sărbătorește Ziua Culturii Maghiare, marcând ziua în care poetul Kölcsey Ferenc a finalizat – în 1823, deci cu 185 ani în urmă – poezia intitulată Hymnus, devenită ulterior textul imnului naţional al Ungariei.
Cu ocazia Zilei Culturii Maghiare Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti organizează, în perioada 18-22 ianuarie 2018, mai multe evenimente culturale focusate pe Anul Kodály şi comemorarea a 75 de ani de la moartea romancierului Rejtő Jenő.
Joi, 18 ianuarie, ora 19.00 la Institutul Maghiar din Bucureşti va avea loc un recital In memoriam Ludovic Bács, ca un omagiu adus dirijorului, compozitorului şi pedagogului Ludovic Bács, mentorul spiritual şi unul dintre membrii permanenţi ai juriului Festivalului Muzicii Maghiare, personalitate marcantă a comunităţii maghiare bucureştene, care s-a stins din viaţă în anul 2015. Opera sa a avut un rol determinant în istoria muzicii din România din ultima jumătate de secol, personalitatea sa de excepţie influenţând viaţa spirituală a comunităţii maghiare din Bucureşti. Cu ocazia Anului Kodály, pianistul Gabriel Gâțan, deţinător al premiului In memoriam Ludovic Bács, a inclus în programul recitalului şi opusuri pianistice scrise de Kodály Zoltán, unul dintre „preferaţii” maestrului Bács. Premiul In memoriam Ludovic Bács se decernează de către Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti şi Fundaţia Culturală ACCUMM din anul 2017, în memoria celui care a fost timp de cincizeci de ani dirijorul Orchestrei de Cameră Radio, Gabriel Gîțan fiind primul câştigător al acestui premiu de excelenţă.
Programul concertului:
Joseph Haydn: Sonata în La bemol no. 31
Liszt Ferenc: Mazeppa
Liszt Ferenc: Variaţiunile Weinen, Klagen
Kodály Zoltán: Şapte piese pentru pian op. 11 (no. 2, 3, 5, 6)
Liszt Ferenc: Sonata în si minor
Născut în anul 1996, Gabriel Gîțan este student în anul III la Universitatea Națională de Muzică din București, studiind pianul la clasa prof. univ. dr. Viniciu Moroianu, acompaniament cu doamna prof. univ. dr. Steluța Radu, muzica de cameră cu doamna prof. univ. dr. Verona Maier. În paralel studiază orga cu lector univ. dr. Dan Racoveanu. Gabriel Gîțan a obținut numeroase premii la concursuri naționale si internaționale, printre care: Premiul I la Concursul Național Victor Giuleanu, București 2015, Premiul I de excepție la Concursul Ada Ulubeanu, București 2015, Marele Premiu și Premiul special pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări românești la secțiunea acompaniament (2016), Premiul al II-lea la Concursul Internațional Ville de Gagny, Franța 2013, Premiul Special Mihail Jora la ediția din 2016 a Concursului Național Mihail Jora. A susținut recitaluri pe importante scene din țară și din străinătate, a participat la cursuri de măiestrie cu pianiști precum: Constantin Sandu, Adrian Suciu, Wolfgang Manz, Caterina Vivarelii, Tamás Vesmás sau Vlad Dimulescu și la masterclass-ul de improvizație al organistului Steffen Schlandt.
Personalitatea dirijorului, pedagogului şi compozitorului Ludovic Bács (19 ianuarie 1930 – 30 iunie 2015) şi-a pus amprenta pe întreaga viaţă muzicală a ultimei jumătăţi de secol din România.
A dus o muncă de pionierat în ce priveşte muzica veche, domeniu care a pătruns în viaţa muzicală românească datorită înfiinţării de către Maestru a formaţiei Musica Rediviva. Datorită activităţii sale de cercetare, a fost scos la suprafaţă un tezaur muzical important din codicele transilvane uitate de sute de ani prin arhive.
Dintre compoziţiile sale nu întâmplător menţionăm Missa Aron Martoni, în care autorul evocă prin figura episcopului romano-catolic Márton Áron, o personalitate exemplară datorită severităţii şi caracterului uman de neînfrânt, precum cel al lui Ludovic Bács. Personalitatea marcantă a maestrului Bács a influenţat în mod definitoriu şi viaţa spirituală a comunităţii maghiare din Bucureşti.
Maestrul Bács a sprijinit de la începuturi, prin experienţa şi ştiinţa sa profundă, Festivalul Muzicii Maghiare, un proiect de promovare a culturii muzicale maghiare pe care Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti îl organizează din anul 2005. Bucurându-se de recunoaşterea publicului meloman şi a breslei muzicienilor a garantat nivelul calitativ al acestui concurs dedicat tinerilor interpreţi şi a contribuit la transformarea festivalului în brand integrat în viaţa muzicală românească.
Ultimul eveniment din şirul celor dedicate Anului Kodály la Bucureşti va avea loc la vineri, 19 ianuarie 2018, ora 19.00, la Sala Radio, unde Orchestra Naţională Radio va interpreta sub bagheta dirijorului român stabilit în Elveţia, Nicolae Moldoveanu, Dansurile din Galanta de Kodály Zoltán. Această prelucrare a folclorului muzical instrumental maghiar a fost interpretat pentru prima dată în anul 1933. Iată câteva idei ale lui Kodály din prefaţa partiturii: „Compozitorul şi-a petrecut cei mai frumoşi şapte ani ai copilăriei la Galanta. Pe atunci era la Galanta un taraf vestit, avându-l ca primaş pe Mihók, care cu siguranţă fusese şi mai vestit cu un secol în urmă. Prin anii 1800 au apărut mai multe caiete cu dansuri populare maghiare. Astăzi nici de sămânţă n-a mai rămas niciunul. Să continue această mică piesă aşadar tradiţia veche din Galanta!” În opera lui Kodály Zoltán s-au contopit cercetarea folclorului muzical maghiar şi cercetarea istoriei muzicii maghiare.
Concertul va fi transmis în direct de Radio România Muzical.
Expoziţia despre viaţa şi opera lui Kodály Zoltán, intitulată Să se bucure întreaga lume, realizată de în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, tradusă în limba română de Bara Hajnal, va fi prezentată publicului de muzicologul Németh G. István, cercetător la Academia Maghiară de Ştiinţe, Institutului de Muzicologie.
Luni, 22 ianuarie 2018, în Ziua Culturii Maghiare, la ora 19.00 în sala de spectacole a Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti prezentăm publicului cel mai popular reprezentant al literaturii distractive maghiare, romancierul inovativ Rejtő Jenő, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la dispariția sa. Şi cele mai populare titluri ale sale sunt, aparent, romane de consum, astăzi fiind însă apreciate şi de către literaţi.
Un fragment din romanul Carantină în Grand Hotel este adaptat pentru scenă şi regizat de Kovács Zsuzsánna. Romanul a fost tradus în limba română de George Volceanov, iar piesa va fi interpretată de actorii: Florin Gleznea, Miriam Rizea, Alin State şi Silvian Vâlcu.
KÓSA András László
director
