Pentru a doua oară în mai puţin de un an, social-democraţii români şi-au debarcat propriul guvern, agravând criza politică
Social-democraţii români au realizat un record în istoria partidului lor (PSD), moştenitor al fostului Partid Comunist. Luni seara şi-au debarcat propriul guvern. Nu este totuşi o premieră: în iunie 2017, parlamentarii PSD şi-au răsturnat guvernul printr-o moţiune de cenzură.
Ajunşi la putere în decembrie 2016, după victoria la alegerile legislative (46 %), social-democraţii par obişnuiţi cu suicidul politic. «Plec cu capul sus», a declarat premierul Mihai Tudose după o reuniune a PSD în care a fost anunţat că nu mai beneficiază de sprijinul partidului. În iunie 2017, predecesorul său în fruntea guvernului social-democrat, Sorin Grindeanu, avusese aceeaşi soartă.
Să demiţi două guverne în interval de un an este un record şi o problemă pentru un partid care dispune de majoritate în Parlament. O problemă structurală, dar care se explică. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut totul pentru a fi numit premier, dar s-a lovit de opoziţia preşedintelui liberal Klaus Iohannis. Hotărât, şeful statului, de origine germană, l-a avertizat în mai multe rânduri pe Liviu Dragnea că nu va fi niciodată numit în fruntea guvernului. Acesta din urmă a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraude electorale în primăvara lui 2016. Societatea sa, Teldrum, face şi ea obiectul unei anchete penale pentru deturnarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene.
Cazier judiciar
Simţindu-se puternic ca urmare a victoriei zdrobitoare la alegerile legislative din decembrie 2016, Liviu Dragnea avea un plan. Premierul Sorin Grindeanu, numit imediat după alegeri, trebuia să îmblânzească prevederile Codului Penal pentru a „albi” cazierul judiciar al şefului său. Dar nu s-a luat în calcul reacţia străzii. În ianuarie 2017, sute de mii de români au manifestat pentru a-l împiedica pe Liviu Dragnea să blocheze campania anticorupţie. Considerat incapabil, guvernul lui Sorin Grindeanu a fost măturat de o moţiune de cenzură votată de propriul său partid.
Noul premier, Mihai Tudose, s-a văzut însărcinat cu aceeaşi misiune – să preia controlul justiţiei pentru a reglementa problema şefului său. În decembrie 2017, un proiect de lege destinat reducerii puterii procurorilor şi a magistraţilor a fost votat discret în Parlament. Comisia Europeană şi Departamentul de Stat al SUA a criticat această tentativă de controlare a justiţiei, iar premierul Mihai Tudose s-a desolidarizat de acţiunile propriului partid. Un gest care l-a costat postul de premier.
Acum cărţile sunt în mâna preşedintelui Iohannis, care ar putea cere alegeri anticipate, aşa cum solicită Ludovic Orban, preşedintele Partidului Liberal aflat în opoziţie. «Oamenii care conduc România sunt toxici pentru ţară», a declarat acesta. Şeful statului şi-a declarat la rândul său îngrijorarea. «PSD a eşuat de două ori. Avem nevoie rapid de un guvern. Incertitudinea politic nu trebuie să degenereze în criză politică».
Preşedintele Iohannis speră să găsească o ieşire din această situaţie miercuri 17 ianuarie, după consultarea tuturor partidelor politice. În cazul refuzului nominalizării unui nou premier social-democrat, PSD-ul ameninţă cu suspendarea preşedintelui.
În ciuda zăpezii care cade peste Bucureşti, iarna românească se anunţă a fi una fierbinte.
Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru/czaharia
LE POINT (Franţa), 16 ianuarie 2018
