Un nou pas important în procesul de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană a fost făcut la Londra, unde Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Brexit. Proiectul urmează să meargă în Camera Lorzilor, scrie The Express, unde tabăra anti-Brexit „va încerca să dilueze sau chiar să distrugă proiectul”. Documentul însoţit de amendamente se va întoarce apoi în Camera Comunelor, spre aprobare. Proiectul anulează legea din 1972 care a făcut Marea Britanie membru al Uniunii Europene şi transferă patru decenii de legislaţie europeană în legi statutare britanice, explică Euractiv. În plin proces de decuplare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, preşedintele francez a declarat în cursul vizitei peste Canalul Mânecii că ţara sa „va privi cu bunăvoinţă” orice decizie a Londrei de a opri Brexit-ul, scrie The Independent. Dar, a dat asigurări preşedintele Macron, „Brexit-ul nu va afecta calitatea relaţiilor franco-britanice, arată BBC. Iar premierul britanic May a subliniat, în cursul declaraţiei comune de presă, „relaţia apropiată a două dintre cele mai vechi şi măreţe democraţii ale lumii”. Cei doi au anunţat că „o forţă expediţionară comună va fi gata să desfăşoare până la 10.000 de militari rapid şi efectiv în faţa oricărui pericol” până în 2020. The Express comentează că frontiera franco-britanică de la Calais este un punct sensibil al discuţiilor în contextul în care guvernul de la Londra a confirmat că plănuieşte să cheltuiască peste 44 de milioane de lire pentru a îmbunătăţi securitatea frontalieră a Canalului în portul francez Callais iar preşedintele francez face presiuni asupra Londrei să primească mai mulţi refugiaţi. Rămânând în registrul politicii, presa comentează schimbarea executivului de la Bucureşti. Publicaţia franceză Liberation opinează – cităm – că „Dacă obține învestitura Parlamentului, în principiu o formalitate, dna Dăncilă va deveni prima femeie care să conducă un guvern român, dar și al treilea prim-ministru în decurs de șapte luni, cei doi predecesori ai săi fiind dați jos de PSD-ul lor după ce au manifestat prea multă independență față de omul forte al acestei formațiuni, Liviu Dragnea”. „Prin numirea noului premier, România urmăreşte un guvern de mai lungă durată”, opinează Bloomberg şi comentează că „Liderii politici din România au căzut rapid de acord asupra noului premier după şocul căderii guvernului din această săptămână, numind unul care ar putea rămâne mai mult decât predecesorii săi, având în vedere că această ţară de la Marea Neagră se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi se confruntă cu o încetinire a ritmului galopantei sale economii”. Schimbând centrul de interes spre est, mai exact Orientul Mijlociu, presa reţine că mutarea ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, anunţată de preşedintele Donald Trump, ar urma să se realizeze mai târziu decât finalul acestui an. După ce premierul israelian, citat de Jerusalem Post, a declarat ziariştilor că ambasada ar putea fi mutată „mai repede decât credeţi, probabil în cursul acestui an”, preşedintele american a arătat – cităm – „Până la sfârşitul anului? Vorbim de scenarii diferite. Adică evident asta ar fi doar temporar. Nu avem în vedere aşa ceva. Asta înseamnă nu”. Un responsabil din cabinetul Netanyahu a spus că „premierul a recunoscut că va dura ani construcţia unei noi ambasade dar crede că Washingtonul ia în calcul măsuri interimare care ar putea rezulta în deschiderea mult mai rapidă a ambasadei, mai arată Jerusalem Post”. Rămânând în zona Orientului Mijlociu, presa internaţională urmăreşte cu atenţie cele mai recente evoluţii din Siria, cu accent pe disputa generată de apariţia unor articole privind o posibilă implicare a Statelor Unite în crearea unei forţe de securitate frontalieră kurdă la graniţa turco-siriană. Secretarul american de stat, citat de publicaţia turcă Habertürk, neagă că Statele Unite ar avea intenţia de a constitui o astfel de forţă, venind să confirme şi precizarea făcută anterior de Pentagon. Cele două reacţii vin după ce purtătorul de cuvânt al coaliţiei conduse de Statele Unite a declarat că la graniţa Siriei cu Turcia şi cu Irakul va fi înfiinţată o „forţă de securitate frontalieră” formată din 30.000 de persoane, dintre care jumătate membri ai organizaţiei kurde YPG, acuzată de Ankara de terorism. Secretarul american de Stat a precizat că situaţia a fost greşit interpretată şi descrisă, declaraţie primită pozitiv de Ankara. Ministrul turc al Justiţiei a avertizat însă că Turcia nu va rămâne tăcută în faţa unor pericole care îi pot ameninţa frontiera de sud, scrie Hürriyet. Iar cotidianul turc Sabah reia declaraţiile preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, care a avertizat că forţele turceşti ar putea începe oricând o operaţiune în Siria la Afrin, pentru a distruge militanţii kurzi, pe care îi numeşte „terorişti”. Asistăm la un flux al declaraţiilor extrem de fluid, cu infirmări, completări sau dezminţiri dar în toată această nebuloasă informaţională, aflăm care sunt sursele de ştiri false. Preşedintele Statelor Unite a publicat pe Twitter o listă cu premiile sale „fake news”, scrie publicaţia belgiană Le Soir şi comentează că „în stilul lui deliberat provocator”, Donald Trump a acuzat că „2017 a fost anul parţialităţii înverşunate, a acoperirii mediatice necinstite şi chiar a informaţiilor false neruşinate”. „Fără nicio surpriză, lista fake news include CNN, New York Times sau Washington Post, ţintele obişnuite ale miliardarului”, mai arată Le Soir.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
