Printre temele de interes ale presei internaţionale regăsim şi protestele din România, alături de acordul de principiu dat de Partidul Social Democrat din Germania pentru formarea unei coaliţii cu conservatorii Angelei Merkel, sau ofensiva lansată în Siria de forţele armate turce împotriva unor ţinte kurde.
„Zeci de mii de oameni au protestat împotriva corupţiei în România”, titrează The Guardian, evidenţiind că „guvernul de stânga a reuşit să treacă prin Parlament o reformă a justiţiei, în pofida criticilor venite din partea Comisiei Europene, a Departamentului de Stat american, a mii de magistraţi şi a preşedintelui de centru, Klaus Iohannis”. „În pofida ninsorii şi a temperaturilor apropiate de îngheţ, protestatarii s-au adunat în Piaţa Universităţii (din Bucureşti) înainte să participe la un marş spre Parlament”, scrie New York Times. Cotidianul american aminteşte că „anul trecut în România au avut loc cele mai ample proteste din ultimele decenii, după ce guvernul a luat măsuri de dezincriminare a unor infracţiuni de corupţie”. Şi chiar dacă „ulterior, guvernul a retras ordonanţa care a aţâţat protestul”, după cum scrie în continuare New York Times, actualul demers al legislatorilor în vederea introducerii unor modificări legislative similare „a creat o situaţie de instabilitate politică în ţară”. În această situaţie, „tot mai mulţi tineri români cu studii superioare optează să se expatrieze în Europa Occidentala şi de Nord”, constată Liberation într-un articol intitulat „România îşi pierde capetele”. Este o constatare bazată pe cifre ONU, care arată că „România pierde anual echivalentul unui oraş cu 85.000 de locuitori”, citim în ziarul francez care conchide că această „hemoragie” „nu pare deocamdată să neliniştească deloc puterea”. Iar Gazeta Wyborcza se întreabă dacă nu cumva „România o ia pe urmele Poloniei şi Ungariei”, prin adoptarea unor prevederi legislative care „slăbesc anchetele de corupţie” şi diminuează independenţa justiţiei. Între timp, Bulgaria care deţine preşedinţia rotativă a UE a primit-o pe Angela Merkel şi a lansat iniţiativa unei întâlniri a Comisiei Europene cu Turcia, citim în publicaţia online Novinite. „Bulgaria poate face mult pentru bunele relaţii de vecinătate”, a spus doamna Merkel citată de presa bulgară. Iar din Turcia, ziarul Haberturk reţine că Merkel a salutat „ideea unei reuniuni Turcia-UE organizată la Varna”, precum şi „misiunea extrem de dificilă” a Bulgariei de „a proteja frontiera externă comună a Uniunii Europene”. Între timp, doamna Merkel primeşte undă verde pentru a forma un guvern de coaliţie cu social-democraţii. „Congresul SPD declară că este gata pentru negocierile privind formarea unei coaliţii”, titrează Die Zeit. „Acest rezultat permite ieşirea din criza din Germania, lipsită de guvern de la alegerile legislative din septembrie anul trecut”, remarcă Le Monde. Ziarul parizian subliniază că „este o veste bună pentru cancelara conservatoare” şi că în discursul său, Martin Schulz a asigurat că a primit concesii „istorice” care marchează finalul politicii „de austeritate” în Europa. Pe o notă mai precaută, Financial Times apreciază că „rezultatul strâns al votului va ajuta la atenuarea impasului politic prelungit, dar evidenţiază divergenţele interne” din cadrul Partidului social-democrat din Germania. Ca o concluzie, Der Spiegel punctează că „discuţiile preliminare în vederea formării unui nou guvern la Berlin au reliefat măsura în care s-a erodat puterea liderilor principalelor partide politice din Germania”, iar „slăbiciunea Angelei Merkel este mai vizibilă ca oricând”. Nu acelaşi lucru se poate spune despre puterea preşedintelui turc Erdogan, care a lansat o serie de atacuri asupra poziţiilor deţinute de kurzi în Siria. „Turcia anunţă că trupele sale au pătruns în Siria pentru a lupta împotriva miliţiilor kurde”, relatează Washington Post. Din Franţa, Le Figaro vorbeşte despre „neliniştile stârnite de ofensiva turcă împotriva kurzilor din Siria” şi menţionează că Parisul a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. „Acest nou front deschis în războiul din Siria opune Turcia, membru NATO”, kurzilor susţinuţi de coaliţia coordonată de Statele Unite, astfel că „intervenţia turcă riscă să sape o prăpastie între Ankara şi Washington”, atenţionează Le Figaro. Totuşi, citat de cotidianul turc Hurriyet, un responsabil de rang înalt al NATO punctează că „Turcia se află într-o zonă instabilă şi suferă în mod cert din cauza terorismului” şi transmite mesajul că „orice ţară are dreptul de a se apăra”. Iar „în această situaţie, trebuie să se procedeze într-o manieră proporţională şi măsurată”, subliniază oficialul alianţei, în reacţia la operaţiunea „Ramură de măslin”, citat de Hurriyet. În fine, presa americană face un bilanţ al primului an de preşedinţie al lui Donald Trump, pe fondul opririi funcţionării unei părţi a aparatului administrativ de la Washington, în lipsa unui acord bugetar în Congres, şi al unor proteste care continuă pe tot cuprinsul Americii. Washington Post face o „estimare a pagubelor”, iar New York Times opinează că „această sistare a funcţionării guvernului pune în evidenţă regulile contorsionate ale unui Congres avariat”.(Adriana Buzoianu, RADOR)
RADOR (21 decembrie)
