La Chişinău, o masă rotundă cu genericul „Centenarul Unirii – Basarabia pe calea afirmării identităţii naţionale” a fost organizată astăzi de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. evenimentul care a avut loc în preajma marcării a 159 de ani de la Unirea Principatelor, cunoscută ca Mica Unire, a adunat istorici şi oameni de ştiinţă din stânga Prutului.
Corespondenţă de la Chişinău – Reporter: Ina Guţu – Tema dezbaterii celor câteva zeci de istorici adunaţi în sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost ziua de 24 ianuarie, care în istoriografie are o dublă semnificaţie: pe de o parte, marchează Unirea Principatelor Române de la 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, iar pe de alta, ceea ce se cunoaşte şi se discută mai puţin este declararea de către Sfatul Ţării în unanimitate, la 24 ianuarie 1918, a independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Imperiul Ţarist, lucru ce a făcut posibilă, câteva luni mai târziu, unirea Basarabiei cu România. Istoricii susţin că evenimentul de la 24 ianuarie 1918 a fost realizat de membrii Sfatului Ţării care, la 27 martie, au votat unirea Basarabiei cu România, iar opinia publică ar trebui să fie atentă la conotaţia pe care aşa-zişii moldovenişti, adepţi ai curentului statalist, cei care susţin existenţa poporului şi limbii moldoveneşti, o conferă acestei Republici Democratice Moldoveneşti.
Doctorul în istorie Gheorghe Negru, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova: A interpreta evenimentele prin prisma moldovenismului antiromânesc primitiv este o minciună sfruntată. Se încearcă a identifica moldovenismul din secolul al XIX-lea, la începutul secolului al XX-ea, moldovenismul firesc, natural, medieval, cu moldovenismul sovietic, ceea ce sunt lucruri absolut diferite. În secolul al XIX-lea, chiar documentele ruseşti din acea perioadă vorbesc şi utilizează doi termeni: moldoveni, români, iar din documentele respective se vede clar că aceşti termeni sunt sinonimi, nu sunt contrapuşi.
Reporter: Astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, actuala Republică Moldova, parte a Basarabiei de altă dată, încă îşi mai caută identitatea – este de părere istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului Naţional de Istorie, organizatorul mesei rotunde.
Gheorghe Cojocaru: Republica Moldova de astăzi se confruntă cu grave probleme de coeziune internă. Aceste probleme separatiste, diviziunea aceasta teritorială, diviziunea societăţii între est şi vest şi toate aceste încercări de a contrapune un segment sau altul al societăţii, toate aceste lucruri complică situaţia şi Republica Moldova rămâne o societate care nu şi-a asumat propria identitate.
Reporter: Printre alţi comunicatori s-a aflat şi istoricul Maria Danilov, care a vorbit despre rolul şi personalitatea basarabeanului Bogdan Petriceicu Haşdeu./lbadiu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 23 ianuarie
