Reuniunea Forumului Economic de la Davos, la care participă lideri mondiali de talie grea, este în acest an o tribună de la care sunt lansate mesaje privind combaterea izolaţionismului, a populismului şi a protecţionismului. Canada îşi asumă un rol de placă turnantă intercontinentală, premierul Justin Trudeau anunţând că principalele linii pe care le susţine la Davos sunt implementarea Parteneriatului Trans-Pacific şi salvarea acordului NAFTA cu Statele Unite. „La Davos, indianul Modi și canadianul Trudeau deschid un front anti-Trump”, titrează Le Monde şi arată că cei doi premieri „au lansat o ofensivă contra protecționismului și izolationismului”. Premierul canadian a anunţat că 11 ţări au convenit la Tokyo asupra formei finale a acordului TPP şi că acesta va fi semnat în martie. „Parteneriatul Trans-Pacific este Acordul de Liber Schimb, din care dl. Trump s-a retras încă de la venirea sa la putere. Faptul că acest proces a fost dus la bun sfârșit fără Statele Unite este un afront pentru Administrația americană”, comentează Le Monde. Pe de altă parte, premierul canadian încearcă să salveze Acordul de Comerţ Liber în America de Nord, NAFTA, după ce preşedintele american a declarat că documentul îi dezavantajează pe americani, scrie USA Today. Preşedintele Donald Trump afirmase că susţine retragerea SUA din acordul comercial vechi de 24 de ani, în contextul în care Canada este cel mai mare partener comercial al Statelor Unite şi cele două ţări se bucură de una dintre cele mai extinse relaţii comerciale din lume, cifrată la 882 miliarde de dolari în 2016, aminteşte ABC News. Prezent la Davos, premierul italian Paolo Gentiloni a vorbit despre pericolul partidelor anti-UE şi riscul ca acestea să destabilizeze situaţia politică, dar a estimat că aceste formaţiuni nu vor câştiga la alegerile viitoare din Italia, scrie Express. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a pledat pentru o Europă mai integrată, a combătut izolaţionismul şi a insistat ca Bruxelles-ul „să menţină o relaţie apropiată cu Marea Britanie după Brexit, dar nu în defavoarea libertăţii de mişcare”. Angela Merkel are o misiune complicată şi pe plan intern, unde aşteaptă o rezoluţie finală privind intrarea SPD-ului în coaliţia de guvernare, decizie care ar urma să vină după congresul partidului, preconizat a avea loc la sfârşitul lui februarie, notează Foreign Policy. „Stânga germană se sinucide prin politici identitare”, titrează publicaţia citată şi comentează că votanţii tradiţionali ai SPD au fost dezamăgiţi de faptul că partidul a trebuit să îşi susţină partenerul major de coaliţie în problema primirii imigranţilor. Şi, potrivit Euronews, SPD a obţinut mai puţine beneficii din coaliţiile anterioare decât Angela Merkel, ceea ce explică reticenţa bazei electorale a social-democraţilor, de a intra într-o nouă coaliţie cu conservatorii. Rămânând în sfera politicii europene, presa reţine faptul că responsabilii de la Bruxelles se declară preocupaţi de reforma judiciară din România. Potrivit EUobserver, „Comisia Europeană a îndemnat Parlamentul român să reconsidere reforma judiciară despre care criticii spun că ar diminua independenţa magistraţilor. De asemenea a avertizat Bucureştiul să nu dea înapoi de la progresele realizate în domeniul combaterii corupţiei”. „Independenţa sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a combate corupţia eficient sunt pietre de temelie ale unei Românii puternice în UE”, se arată în document. Pe de altă parte, potrivit France Presse, comisarul european al Justiţiei a anunţat că i s-a încredinţat misiunea de a „propune un cadru care ar evidenţia necesitatea respectării statului de drept” pentru ca ţările să poată beneficia de finanţările europene, în cadrul viitorului buget multianual al UE, pentru intervalul 2021-2027. În Orientul Mijlociu, Statele Unite sunt puse în încurcătură de intervenţia militară turcă în Siria, opinează Ha’aretz. Şi arată că, la Afrin, forţele armate turceşti atacă militanţi kurzi sirieni, pe care SUA îi considerau parteneri în lupta împotriva ISIS. „Începând de la sfârşitul săptămânii trecute, chiar de când Turcia şi-a lansat atacurile asupra forţelor siriano-kurde din provincia Afrin, reacţia Administraţiei Trump în faţa acestei noi crize a produs mirarea observatorilor de la Washington şi din Orientul Mijlociu. În conflictul izbucnit în nord-vestul Siriei sunt implicate o aliată a Americii, care este membră a NATO, şi o miliţie pe care Statele Unite şi-au ales-o ca partener în războiul purtat împotriva ISIS”, arată Ha’aretz. Iar publicaţia turcă Akşam lansează ipoteza unei posibile reciclări a luptătorilor ISIS şi pregătirea lor pentru alte conflicte. „Dacă Turcia nu se implica cu toată forţa sa într-o operaţiune în zonă, curăţarea regiunii de ISIS ar fi durat 30 de ani. Pentru că SUA aveau nevoie de ISIS. Şi chiar o perioadă îndelungată… Când noi am început să curăţăm regiunea, şi ei au fost obligaţi să lichideze această organizaţie. Acesta este motivul pentru care teroriştii ISIS au fost evacuaţi bine, sănătoși, într-un mod controlat, din Raqqa. Pentru că ar putea să mai fie nevoie de ei, nu?”, se întreabă cotidianul turc Akşam./fmatei/sdm2
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
