Comisia Europeană a pus în gardă România să nu pună în practică reforma justiţiei adoptată luna trecută şi care este prea indulgentă faţă de aleşii sau liderii acuzaţi de corupţie
JOURNAL DE DIMANCHE (Franţa), 25 ianuarie 2018 – S-a vorbit mult de corupţie la sfârşitul lunii decembrie, deoarece Bulgaria a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene pentru primul semestru, o ţară care nu a reuşit încă să învingă demonul mitei şi al nepotismului, un sistem moştenit în mare parte din perioada comunistă, dar care trebuie combătut. Era chiar o condiţie expresă de aderare la UE în anul 2007.
Acelaşi lucru şi pentru România. Aceste două ţări sunt în continuare cele mai sărace din Europa, deşi României i-a crescut PIB-ul cu 50% de când a devenit membru UE. Dar românii sunt exasperaţi să vadă că acest progres spre o formă de prosperitate, la peste un sfert de secol după moartea tiranului Ceauşescu, este încă minat de îmbogăţirea personală a conducătorilor. Şefii de întreprinderi sau firme sunt primii care se plând de jafuri, iar magistraţii de asemenea, deoarece văd cum triumfă domnia impunităţii.
Al treilea premier în mai puţin de un an
Toţi protestează deci împotriva unei reforme puţin credibile, adoptată luna trecută. Guvernul român este la al treilea premier în mai puţin de un an, deoarece partidul la putere, social-democraţii, este condus de un om care vrea să îşi subordoneze rivalii, adversarii şi sistemul judiciar. Numele său este Liviu Dragnea, este un fost vicepremier, dar a fost condamnat în justiţie pentru fraudă electorală. Acum un an, când a reuşit să ajungă preşedinte al Parlamentului, a făcut presiuni pentru a fi adoptat un decret care îmblânzeşte arsenalul penal anti-corupţie. O măsură care i-ar fi permis să fie disculpat şi să se relanseze în cursa pentru putere.
Doar că românii au considerat intolerabil acest lucru şi au ieşit în stradă: manifestaţii uriaşe cum nu s-au mai văzut de la revoluţia care a dus la căderea lui Ceauşescu. Decretul a fost abrogat, dar în decembrie anul trecut, Liviu Dragnea a descoperit soluţia: a făcut ca Parlamentul să adopte o lege care reformează justiţia şi care reduce în special rolul parchetului anticorupţie.
De aici a rezultat un nou acces de furie al românilor, care au ieşit din nou în stradă. Au fost peste 30.000 de oameni în stradă în week-end-ul trecut, la Bucureşti şi în oraşşele mari. Şi avertismentul foarte serios al Comisiei Europene prin vocea preşedintelui Juncker, pentru care nu pot exista «paşi înapoi». Bruxelles-ul evocă chiar o suspendare a ajutoarelor financiare în caz de violare a statului de drept. Un nou premier a fost numit, care vine din Parlamentul european, ceea ce reprezintă o formă de provocare faţă de instituţiile europene, iar analiştii consideră că acesta nu va îndrăzni să îi reziste lui Liviu Dragnea.
Şi atunci cine ar putea scoate România din această încercare? În încleştare, totul ţine acum de preşedintele Republicii, Klaus Iohannis, un om de centru-dreapta, un universitar care este foarte respectat.
El trebuie să promulge legea contestată. România trebuie să preia preşedinţia UE în ianuarie 2019. Ar fi trist să nu reuşească să pună capăt acestui episod.
(François Clemenceau)
Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru/cciulu
