Premierul desemnat al României, Viorica Dăncilă, a anunţat, vineri, crearea unui nou minister pentru gestionarea fondurilor europene şi a desemnat în fruntea acestuia un parlamentar pe care procurorii anti-corupţie au încercat să îl ancheteze. Demersul lui Dăncilă ar putea nemulţumi o parte a românilor, care au protestat cu zecile de mii, în ultimul an, împotriva corupţiei la nivel înalt şi, totodată, ar putea alimenta noile îngrijorări ale Uniunii Europene, cu privire la angajamentul Bucureştiului de a gestiona corupţia. Cabinetul Dăncilă, al treilea pe care îl are ţara în numai un an, va fi judecat de alegători şi investitori în special din prisma capacităţii sale de a gestiona corupţia la nivel înalt, potrivit analiştilor politici. „Modificăm structura guvernului. Pentru mine este important să relansez dimensiunea europeană a acestuia„, a spus Dăncilă, după întânirea cu comitetul executiv al Partidului Social Democrat (PSD). Dăncilă a precizat că va menţine în posturi o treime din membrii fostului guvern. Se preconizează că noul cabinet va obţine cu uşurinţă votul de încredere al parlamentului, dată fiind larga majoritate deţinută de PSD. Portofoliul pentru fonduri europene a fost, anterior, o ramură a Ministerului pentru Dezvoltare Regională, până în octombrie 2017, şi a fost deţinut de parlamentarul PSD Rovana Plumb, persoana nominalizată acum la şefia noului Minister al Fondurilor Europene. În septembrie, procurorii anti-corupţie au cerut parlamentului să încuviinţeze urmărirea penală a doamnei Plumb, în cazul unui transfer de terenuri în care a fost implicată şi fostul ministr al dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh. Parlamentarii au respins acea solicitare. Atât Plumb, cât şi Shhaideh neagă că ar fi comis vreo ilegalitate, însă premierul de la acea vreme le-a demis, în cadrul unei remanieri guvernamentale, afirmând că acuzaţiile afectează relaţiile României cu UE. Parlamentul a respins de mai multe ori solicitări ale procurorilor de a interoga parlamentarii, fără a furniza niciun motiv legal clar, fapt pentru care Bruxellesul a criticat adesea legislativul român. Organizaţia Transparency International plasează România în rândul celor mai corupte state din UE, însă Bruxellesul i-a lăudat şi pe magistraţii anti-corupţie pentru că aduc infractorii în faţa justiţiei. Miercuri, UE a cerut parlamentului român să reanalizeze recentele reforme judiciare, care, conform criticilor, ar slăbi independenţa justiţiei. România, care a aderat la UE în 2007, doreşte să îşi optimizeze capacitatea administrativă, pentru a putea cheltui mai mult din fondurile europene la care are dreptul. În ciclul bugetar actual, 2014-2020, a absorbit mai puţin de 3%, din cei 22,5 miliarde de euro alocaţi de UE, din cauza reglementărilor excesive ale UE şi a lipsei de expertiză. România şi alte state membre UE foste comuniste sunt beneficiare nete ale bugetului multianual al blocului comunitar, primind fonduri pentru construcţia de şosele şi alte lucrări de infrastructură şi pentru agricultură./mbrotacel/atataru
REUTERS – 26 ianuarie
