Protestele din Grecia, preocupările legate de o posibilă schimbare de guvern în Marea Britanie sau atacul rasist de la Macerata din Italia sunt teme de mare interes pentru presa internaţională. Alături, desigur, de decizia preşedintelui american de a da publicităţii un document secret. Este vorba de un memoriu întocmit de republicani din Camera Reprezentanţilor şi bazat pe informaţii strict secrete provenind de la serviciile de spionaj, despre care liderul de la Casa Albă spune că ar demonstra urmărirea abuzivă a unor persoane din anturajul său. „Preşedintele a stârnit temeri că încearcă să submineze credibilitatea unora din cele mai importante instituţii ale vieţii americane pentru a se salva pe el însuşi”, opinează New York Times sub titlul „Războiul fără precedent al preşedintelui împotriva structurilor de aplicare a legii”. Acelaşi cotidian new-yorkez apreciază că efectul documentului nu a fost pe măsura aşteptărilor celor care l-au elaborat, dar „tactica folosită pentru a spori îndoielile privind aplicarea legii ar putea avea un impact de durată asupra anchetei” privind implicarea Rusiei în alegerile din SUA. În aceeaşi notă, Washington Post evidenţiază că oficialităţile de la FBI spun că acuzaţiile aduse în memoriul republicanilor „sunt inexacte şi corodează capacitatea agenţiei de a-şi păstra independenţa şi a-şi îndeplini munca”. „Publicarea documentului escaladează confruntarea privind ancheta referitoare la amestecul Rusiei în alegeri”, constată Wall Street Journal, la unison cu Financial Times care reliefează că „Trump îi mobilizează pe republicani la război împotriva anchetei referitoare la Rusia”. Acelaşi cotidian londonez scrie şi despre noile nemulţumiri cu care se confruntă guvernul Greciei, de data aceasta nu din cauza economiei, ci din cauza… unui nume. Nu este însă vorba de un nume oarecare, ci de numele de Macedonia, explică Financial Times, cu precizarea că premierul grec se confruntă cu proteste în încercarea de a reglementa disputa cu statul învecinat, care are capitala la Skopje. O dispută veche de 25 de ani, remarcă Le Soir, cu menţiunea că „ultranaţionaliştii, în special cei din provincia elenă Macedonia, ar putea zădărnici încercarea de găsire a unei soluţii de compromis”. De fapt, după cum explică ziarul elen Kathimerini, oamenii strânşi în faţa parlamentului din Atena „nu şi-au exprimat doar convingerea lor că Macedonia este grecească”. Protestatarii „au fost consumatorii democraţiei bazate pe emoţie cu care au fost hrăniţi în toţi anii crizei economice, când în pieţe au coexistat armonios tribunale populare ale stângii radicale, ale populiştilor şi ale extremei-drepte”, scrie Kathimerini, vorbind despre deschiderea unei cutii a Pandorei. Şi, făcând trimitere la dorinţa guvernului de a rezolva problema denumirii FRI Macedonia, ziarul grec constată că „este pentru prima dată când guvernul SYRIZA nu merge pe aceeaşi lungime de undă cu societatea şi acum, de fapt, piaţa se răzbună pentru modul populist în care stânga radicală a ştiut să facă opoziţie”. Iar între timp, pe teritoriul statului care încă nu-şi găseşte un nume, populaţia rămâne profund divizată din punct de vedere al apartenenţei etnice, între macedoneni şi albanezi, informează agenţia de presă sîrbă BETA cu referire la vizita făcută la Skopje de comisarul european pentru drepturile omului. Pentru presa britanică, preocuparea numărul unu rămâne Brexit şi efectele posibile ale acestui proces, inclusiv asupra guvernului britanic. The Sunday Times dezvăluie că adepţii Brexit pun la cale instalarea unui guvern format de o „echipă de vis” în frunte cu ministrul de externe Boris Johnson, în locul actualului cabinet condus de Theresa May. The Telegraph notează însă declaraţia ministrului de interne, care insistă că guvernul „este mai unit decât cred” euroscepticii şi sugerează că între Regatul Unit şi UE ar putea fi convenit un compromis vamal care să garanteze libertatea Marii Britanii de a stabili acorduri vamale cu alte ţări. „Premierul caută modalităţi de menţinere a unităţii cabinetului fragmentat”, rezumă Financial Times. Ziarele străine comentează de asemenea atacul comis în Italia împotriva unor migranţi. Atentatorul se află acum în închisoare, „departe de deţinuţii emigranţi”, ţine să precizeze Il Corriere della sera, iar La Stampa notează că în aceeaşi închisoare se află nigerianul presupus ucigaş al Pamelei Mastropietro, a cărei moarte violentă s-ar afla la originea atacului rasist de sâmbătă. Oricum, după cum scrie Le Monde, presupusul autor al atentatului, Luca Traini avea legături cu partidul Liga Nordului, pe ale cărui liste figurase la alegerile municipale din 2017. În plus, avea acasă un volum din Mein Kampf, observă Le Soir. Iar în loc de concluzie, The Guardian se întreabă dacă „noii xenofobi ai Europei pot reconfigura continentul”. Căci „din Polonia, până în Austria şi Ungaria, ia amploare un nou val de naţionalism şi ostilitate la adresa migranţilor”, atenţionează cotidianul londonez.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
