Peste două luni în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare. Potrivit lui Szilágyi Péter, subsecretar de stat în cabinetul vice-prim ministrului Semjén Zsolt, până în luna august a anului trecut, 845.000 de persoane au dobândit cetăţenia maghiară (începând cu anul 2011, când a apărut legea maghiară care permite o procedură simplificată pentru obţinerea cetăţeniei). Statistica publicată de Institutul Central de Statistică (KSH) arată că 75% dintre aceştia provin din Transilvania. Se poate estima deci că există aproximativ 633.750 de cetăţeni români care dețin şi cetăţenia maghiară, iar majoritatea acestora au domiciliul în România. Dintre aceştia, cei cu drept de vot pot participa la alegerile din ţara vecină, cu condiţia să se înregistreze din timp (până în luna martie). Din acest punct de vedere lucrurile se prezintă diferit. Până în prezent – potrivit expertului Political capital László Róbert, citat de publicaţia Vasárnapi Hírek – 290.000 de persoane s-au înregistrat pentru alegeri, dar este posibil ca acest număr să ajungă undeva în jurul cifrei de 400.000 până la încheierea perioadei de înregistrare (o ştire de ultimă oră difuzată de cotidianul Magyar Nemzet arată că numărul celor care s-au înregistrat pentru alegerile din Ungaria din străinătate a atins cifra de 336.500) Făcând o comparaţie, în anul 2014 când erau doar 550.000 de noi cetăţeni maghiari, s-au înregistrat 194.000, dintre care au votat efectiv doar 159.000, dar din cauza formularelor complicate numărul voturilor valabil exprimate a fost de 128.429. Putem estima că trei pătrimi dintre aceştia – adică cca. 85.619 – proveneau din România. În acest an, numărul acesta poate fi dublu, sau, cu o campanie de mobilizare reuşită chiar mai mare – opinează László Róbert. Potrivit datelor de la alegerile care au avut loc în urmă cu patru ani, 95% dintre votanţii cu dublă cetăţenie au preferat Fidesz, partidul condus de Orbán Viktor.
Aparent, miza voturilor din România nu este mare. Cetăţenii maghiari cu domiciliul în străinătate nu îi pot vota pe candidaţi care figurează pe listele diferitelor circumscripţii electorale. Ei pot vota doar liste de partide. Astfel, potrivit experţilor,voturile din străinătate pot aduce doar 2 sau maxim 3 mandate în plus partidului care reuşeşte să cucerească acest electorat. Însă, în situaţia în care nu este cert dacă Fidesz va reuşi să obţină două treimi din sufragii, valoarea acestor voturi creşte. Partidul de guvernământ are nevoie de această majoritate – pe care în prezent nu o are – pentru că aceasta i-ar permite modificarea Constituţiei. Iar prin modificarea legii fundamentale instituţiile de bază ale democraţiei ar putea fi restructurate în sensul dorit de actuala conducere politică a Ungariei. Pe de altă parte un element important al politicii naţionale a Fidesz este teza unităţii naţionale, grija faţă de maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei. În acest profil al partidului se integrează bine cultivarea relaţiilor cu organizaţiile maghiare din Transilvania. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim din nou susţinerea financiară fără precedent (cu 100 de milioane de euro) a instituţiilor maghiare de către Guvernul Orbán, despre care ar fi greu de presupus că este lipsită de motive electorale. Nu este întâmplător faptul că UDMR acordă un sprijin declarat Fidesz şi îi îndeamnă pe membrii şi simpatizanţii acestuia, care au acest drept să participe la alegerile din Ungaria, să voteze cu Fidesz.
În această situaţie, partidele de opoziţie nu au cedat în lupta pentru voturile din Transilvania şi recent au făcut mai multe vizite în România. Aşa cum Rador v-a informat, preşedintele Partidului Socialist Ungar (MSZP) Molnár Gyula, împreună cu co-preşedintele partidului Dialog pentru Ungaria (PM), Karácsony Gergely au efectuat vineri o vizită la Cluj, la invitaţia Cercului Liberal (Szabadelvű Kör), organizaţie politică care activează în cadrul UDMR. Cei doi s-au întâlnit cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor şi practic au tatonat posibilităţile de a-și face campanie în Transilvania, însă au fost refuzaţi de către liderul UDMR. (Modul şi stilul în care şi-a exprimat Kelemen refuzul a fost amplu comentat în presa maghiară şi pe paginile reţelelor de socializare).
Cu toate acestea, ieri a sosit la Cluj – nota bene la invitaţia USR – Mişcarea Momentum, cea care a dus o campanie susţinută şi încununată de succes pentru ca Budapesta să nu organizeze jocurile olimpice de vară din 2024, iar ulterior s-a transformat în partid politic care vrea să participe la alegeri. Momentum nu a avut contacte oficiale cu partidele maghiare din România, însă a continuat colaborarea cu USR începută încă în martie anul trecut la Budapesta.
Un alt partid de opoziţie din Ungaria, Coaliţia Democrată (DK), condusă de fostul premier Gyurcsány Ferenc, cu siguranță nu se va prezenta în turneu electoral în Transilvania. Cu toate acestea, în programul lor electoral figurează un punct care a creat multe controverse. Aşa cum Rador v-a informat DK ar dori să retragă dreptul de vot în Ungaria al cetăţenilor maghiari care nu au domiciliul în Ungaria. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea cetăţenilor maghiari susţin această idee, dar dintre toate partidele politice maghiare doar DK îşi asumă în mod deschis. În ipoteza în care calculele electorale ale acestui mic partid vor fi confirmate la urne, înseamnă că ne putem aştepta la o dezbatere mai amplă pe acest subiect.
Sintetizând, putem observa că în acest moment Transilvania a devenit o zonă importantă a luptei electorale maghiare, chiar dacă este probabil ca singurul beneficiar al voturilor să rămână doar Fidesz şi Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) cu care acesta se află în coaliţie. Exportul tonului, limbajului şi agresivităţii luptei electorale din Ungaria în comunitatea maghiară din România nu are efecte benefice, aşa cum o dovedeşte şi reacţia citată a lui Kelemen Hunor la solicitarea partidelor de opoziţie maghiare.
Autor: Székely Ervin
RADOR – 6 februarie
