Aflat în vizită de stat în Italia, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost primit la Vatican de Suveranul Pontif, care i-a oferit în dar un medalion cu îngerul păcii, notează presa internaţională. În centrul dialogului dintre Papa şi şeful statului turc s-au aflat relaţiile bilaterale, situaţia refugiaţilor, evoluţiile din Orientul Mijlociu, inclusiv problema Ierusalimului, şi necesitatea de a promova pacea şi stabilitatea în regiune, prin dialog şi negociere, notează La Repubblica. La 59 de ani de la ultima vizită a unui preşedinte turc la Vatican, când au fost lansate relaţiile diplomatice dintre cele două state, firele dintre Vatican şi Turcia se înoadă iar, încetul cu încetul, opinează La Stampa. La întâlnirile cu omologul său Sergio Mattarella şi cu premierul Paolo Gentiloni, Erdogan a discutat despre imigraţia ilegală, industria apărării, pacea şi stabilitatea în Marea Mediterană şi aderarea Ankarei la Uniunea Europeană, adaugă Hurriyet Daily News.
Înaintea unei noi runde de negocieri la Bruxelles, Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a avertizat, la Londra, că nu mai e timp de pierdut, dacă Regatul Unit şi Uniunea Europeană vor să ajungă la un acord, scrie EUObserver. Tododată, Barnier a afirmat că barierele comerciale sunt inevitabile în afara uniunii vamale şi a pieţei unice, din care guvernul britanic doreşte să se retragă, completează The Guardian. La rândul său, premierul britanic Theresa May a dezminţit speculaţiile potrivit cărora ea şi-ar putea modifica poziţia de negociere în vederea menţinerii Marii Britanii în uniunea vamală după martie 2019, notează Financial Times. La Bruxelles, discuţiile dintre delegaţiile europeană şi britanică se vor referi la aspecte tehnice privind ieşirea Regatului Unit din UE, frontiera şi relaţia dintre provincia Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, şi perioada de tranziţie, informează Le Vif. În acelaşi timp, un fost ministru al cabinetului britanic a declarat recent că viitorul Theresei May depinde, parţial, de acordul convenit de ea pe tema Brexit, scrie The Times. Dar susţinătorii Brexitului îşi dau seama că o înlăturare a doamnei May ar fi mai periculoasă decât menţinerea sa la cârma Brexit, iar o schimbare a premierului nu ar modifica deloc socotelile din Camera Comunelor, disputele dintre parlamentarii conservatori sau complexitatea problemelor, adaugă The Times.
Comisia Europeană îşi prezintă astăzi strategia pentru Balcanii de Vest, într-un efort de a menţine aproape regiunea de importanţă strategică, anunţă EUObserver. S-ar putea ca populaţia din vestul Balcanilor să primească vestea cu scepticism, crede publicaţia europeană, dar, dacă instituţiile şi statele din UE vor într-adevăr să pună capăt politicii ezitante şi să se angajeze în sprijinul respectării drepturilor omului şi a statului de drept în regiune, preferând acest lucru în schimbul sclerozei menţinute de dragul stabilităţii, acest moment ar putea reprezenta un nou început, analizează EUObserver. Noua strategie a UE are drept scop consolidarea dorinţei de reforme în şase state şi reînnoirea angajamentului politic al statelor membre ale UE faţă de Balcanii de Vest, a afirmat comisarul european David McAllister, citat de Tanjug. După ani de neglijare a ţărilor din Balcanii de Vest şi urmărind să contracareze influenţa în creştere a Rusiei şi Chinei în regiune, Comisia Europeană are în vedere ca Serbia şi Muntenegru să fie primele două state din grup care să intre în UE până în 2025, consemnează The New York Times. Acum este o oportunitate istorică pentru ca viitorul Balcanilor de Vest să fie legat ferm şi irevocabil de UE, concluzionează Die Welt.
După ce ieri a intrat pe deplin în vigoare tratatul privind reducerea armelor strategice, New Start, semnat de SUA cu Rusia în 2010, noua postură nucleară a administraţiei lui Donald Trump impune Washingtonului să se doteze cu noi arme, de slabă putere, analizează Courrier International. Logica unei asemenea decizii, un răspuns la expansiunea capacităţilor nucleare ale Rusiei, comentează The Economist, aminteşte de era Războiului Rece. Adminisitraţia Trump riscă să se concentreze preponderent asupra mijoacelor militare de coerciţie, în loc să etaleze întreaga panoplie de mijloace diplomatice, economice, politice şi de securitate de care dispun SUA, atenţionează Foreign Policy. Totodată, şi cei mai aprigi critici ai lui Trump admit că SUA trebuie să ia măsuri, de vreme ce Rusia şi China investesc intens în modernizarea forţelor lor armate, scrie The New York Times, amintind că un nou raport al Pentagonului prevede pentru armata americană un program de minimum 1,2 trilioane de dolari pentru următorii 30 de ani, majoritatea pentru bombardiere şi submarine de ultimă generaţie şi pentru reconstruirea sistemului de rachete nucleare cu lansare la sol. În acelaşi timp, Lituania a acuzat Rusia că a desfăşurat permanent, în enclava vecină Kaliningrad, rachete Iskander capabile să transporte ogive nucleare, anunţă publicaţia Delfi, amplasarea fiind confirmată de către Duma de Stat de la Moscova, citată de Interfax. Preşedintele ţării, Dalia Grybauskaite, a avertizat că această desfăşurare reprezintă un pericol pentru jumătate dintre capitalele europene, citează Delfi, şi a solicitat ca, în semn de ripostă, NATO să înceapă pregătiri pentru neutralizarea capabilităţilor din regiunea rusească, menite a restricţiona sosirea aliaţilor din NATO în statele baltice, în cazul unei situaţii de conflict.
Cristina Zaharia, RADOR
