Muntenegru şi Serbia ar putea fi pregătite să devină membri ai Uniunii Europene în anul 2025, dacă până la acea dată vor îndeplini toate criteriile aderării – scrie într-un document al Comisiei Europene care a analizat stadiul de pregătire a şase ţări din Balcanul de Vest, dat publicităţii ieri, 6 februarie.
„Ori exportăm stabilitate în regiune, ori importăm de acolo instabilitate” – a explicat la conferinţa de presă Johannes Hahn comisarul responsabil de politica europeană din vecinătate şi negocieri în vederea extinderii, de ce este importantă strângerea legăturilor între Balcanii de Vest şi UE şi consolidarea „perspectivei europene” oferite pentru această regiune. Deschiderea către această zonă este motivată şi de faptul că Rusia şi China devin tot mai interesate să obţină o mai mare influenţă politică şi economică în această zonă.
Comisia Europeană nu stabileşte o dată limită pentru aderare, dar consideră rezonabil ca statele care vor fi pregătite, peste şapte ani să devină membri ai comunităţii europene. În prezent cele două state menționate sunt cel mai bine poziţionate și duc deja tratative pentru aderare, chiar dacă fiecare ţară mai are încă probleme mari de rezolvat până la acea dată, în primul rând în domeniul construcţiei sistemului instituţiilor democratice şi luptei împotriva corupţiei.
Documentul Comisiei Europene subliniează că Serbia şi Kosovo nu pot spera la aderare atât timp cât nu-și vor normaliza relaţiile bilaterale printr-un document amplu, care să abă şi forţa juridică necesară. Probabil că în urma experienţei neplăcute a disputei dintre Croaţia şi Slovenia, Bruxelles-ul a ajuns la concluzia că trebuie să avertizeze statele din Balcanii de Vest ca divergenţele dintre acestea – în special cele referitoare la eventuale pretenţii teritoriale – să fie rezolvate înainte de aderare.
Uniunea Europeană doreşte să sprijine pregătirea celor şase state prin măsuri mai hotărâte şi mai ţintite decât până acum, ceea ce înseamnă furnizarea de experţi, investiţii, dezvoltarea sectorului IT, o cooperare energetică strânsă, extinderea programului de schimb de elevi şi studenţi etc. Resursele pentru aceste proiecte încă nu s-au schimbat, dar Comisia Europeană plănuieşte deja majorarea alocaţiilor, începând cu anul 2020.
Chiar dacă aderarea Muntenegrului şi Serbiei în 2025 este încă incertă, chiar dacă cele două state – precum şi celelalte patru din Balcanii de Vest – mai au de rezolvat probleme grele, comunicatul de ieri al Comisiei Europene reprezintă o decizie şi un semnal foarte important. Aceasta decizie ne demonstrează că UE nu a intrat în defensivă, nu a renunţat la extindere şi nu se teme de eventuale noi probleme, care ar putea să fie aduse de ţări cu o istorie recentă destul de zbuciumată. Aceasta înseamnă că Bruxelles doreşte întărirea şi nu disoluţia uniunii. Această decizie este un semnal puternic deopotrivă şi pentru Rusia şi China, dar în acelaşi timp şi pentru contestatarii din interiorul uniunii ai regulilor şi valorilor UE, cum sunt Polonia şi Ungaria.
Autor: Székely Ervin, Rador
