Un Orient Mijlociu veşnic instabil şi o Europă care îşi strânge rândurile în faţa influenţei crescânde a Rusiei şi Chinei – acestea sunt fenomenele ce par să preocupe în principal presa internaţională.
Liderii libanezi se angajază să răspundă ameninţărilor israeliene la adresa suveranităţii Libanului”, titrează cotidianul de limbă arabă „Asharq al-Awsat”. Acelaşi cotidian menţionează că „preşedintele Libanului, şeful parlamentului libanez şi premierul Saad Hariri s-au angajat să-şi sporească eforturile pe plan internaţional petru a împiedica Israelul să ridice un zid de ciment la frontiera israeliano-libaneză”. Ziarul libanez „Daily Star” confirmă şi el că, potrivit declaraţiilor celor trei politicieni,”întâlnirea a fost fructuoasă”. „Israelul pretinde că zidul va fi înălţat pe teritoriul său”, subliniază cotidianul israelian „Ha’aretz”, care observă că „situaţia de la frontiera celor două ţări a fost calmă începând din anul 2006, când un război care a durat o lună s-a soldat cu victime din partea ambelor tabere”.
Rămânând în regiune, trebuie pomenită şi convorbirea telefonică dintre preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său iranian, Hassan Rouhani. Portalul agenţiei iraniene de presă MEHR informează că „cei doi lideri au discutat despre acordul nuclear convenit între Iran şi marile puteri, precum şi despre crizele din Yemen şi Siria”. „Continuarea tensiunilor din Siria nu este în interesul nimănui”, i-ar fi spus preşedintele iranian omologului său rus, citat de aceeaşi agenţie. Dar, potrivit cotidianului britanic „Daily Mail”, la o conferinţă de presă organizată ieri, preşedintele Rouhani s-a arătat categoric în privinţa armamentului, avertizând că „nu vom negocia cu nimeni probleme legate de armamentul nostru”.
În Europa, Germania atrage atenţia prin mult aşteptata sa „Mare Coaliţie” care ar urma să revină la putere. Titlurile unor articole din presa germană sunt grăitoare în acest sens: „Fiecare trebuie să facă nişte dureroase compromisuri”, ar fi declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit ziarului „Die Zeit”. „Succesul depinde de compromisuri dureroase”, titrează şi cotidianul „Frankfurter Allgemeine”. Iar publicaţia „Tageschau” se întreabă: „Oare la Berlin a sosit momentul deciziei?”.
Franţa rămâne şi ea în prim-plan prin vizita pe care preşedintele Macron o efectuează în Corsica. „Înaintea vizitei, naţionaliştii corsicani încearcă o demonstraţie de forţă”, relatează publicaţia „Courrier International”. Iar revista franceză „Le Point” titrează: „Macron în Corsica: un echilibrist pe o linie roşie”.
Uniunea Europeană nu pare însă a lua în seamă tendinţele secesioniste ale Corsicii sau ale altor teritorii europene. „Balcanii de Vest revin pe agenda politică europeană”, titrează publicaţia belgiană „Le Vif”. Ziarul britanic „The Independent” anunţă că „Serbia şi Muntenegrul ar putea adera la UE până în anul 2025”, dar cotidianul american „The Washington Post” afirmă că „preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat statele din Balcani că trebuie să-şi rezolve disputele frontaliere”. „Puţini experţi se aşteaptă ca toate sau măcar câteva dintre ţările vest-balcanice să adere la UE până în 2025”, estimează cotidianul britanic „Financial Times”. „Demersul va duce la apariţia unui colos cu 33 de membri”, iar „Londra va respira cu şi mai mare uşurare”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
