După luni de impas, principalele partide din Germania au convenit să formeze o coaliţie guvernamentală, titrează Washington Post, explicând că Germania va avea din nou un guvern de „largă coaliţie”. Lunga şi laborioasa mediere dintre creştin-democraţii lui Merkel și social-democraţii conduşi de Martin Schulz s-a încheiat în zorii zilei de miercuri, după un maraton non-stop purtat în ultimele 24 de ore, la sfârşitul căruia unii dintre participanţi nu şi-au mai dorit nimic altceva decât un duş, notează Corriere della Sera. „Avem în sfârșit un acord de coaliție, ceea ce înseamnă lucruri pozitive pentru mulți cetățeni. Iar acum tot ce vreau este să fac un duş”, a spus Paul Altmaier, şeful delegaţiei lui Merkel, citat de ziarul italian. Potrivit Der Spiegel, creştin-democraţii ar fi cedat socialiştilor Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii, iar Bild anticipează că Martin Schulz va deveni noul ministru de externe, abandonând conducerea partidului. „Pentru a se menţine la putere, Merkel lasă libere baierele pungii şi îmbrăţişează ideea de mai multă Europă”, consideră o analiză Reuters. Oferindu-le social-democraţilor postul cheie de ministru de finanţe, acordându-le permisiunea de a cheltui surplusul bugetar record şi acceptând cererile socialiştilor pentru reforme europene, Germania transmite un mesaj puternic partenerilor din zona euro de încheiere a austerităţii promovate de ministrul conservator Wolfgang Schaeuble în mandatul anterior, comentează Reuters. Europa, la rândul ei, a răsuflat uşurată după încheierea acordului pentru marea coaliţie, remarcă EuObserver. „Este o veste bună nu doar pentru Germania, ci şi pentru Europa”, „un guvern pro-european stabil, solid, ambiţios” va permite Uniunii Europene să ia decizii cu privire la viitorul zonei euro, a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici. Handelsblatt atrage însă atenţia că s-a făcut un pas mare spre formarea unui guvern, dar mai e mult până acolo pentru că mai întâi Partidul Social Democrat va trebui să supună acest acord spre aprobare de către membrii săi. Votul ar urma să fie dat pe 3 martie şi ar putea produce surprize, date fiind nemulţumirile din cadrul SPD-ului, atenţionează Handelsblatt.
Miercuri, România s-a aflat în centrul dezbaterilor din Parlamentul European, constată Liberation. „După ce a fost invitată la Comisia Europeană săptămâna trecută, România s-a aflat miercuri în centrul dezbaterilor la Parlamentul European de la Strasbourg, care a discutat despre statul de drept din această ţară şi despre evoluţia reformelor din sistemul judiciar, care pun în pericol independenţa justiţiei”, scrie ziarul francez. Agenţia France Press notează că Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, „a reiterat, miercuri, preocupările Bruxelles-ului faţă de proiectul controversat al reformei justiţiei din România, invitând Bucureştiul să revizuiască aceste documente”. „Comisia nu a ascuns faptul că împărtăşeşte preocupările” a mii de români care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva acestei reforme, a declarat Věra Jourová, în faţa Parlamentului European. France Press aminteşte că România nu este singura ţară în vizorul Bruxelles-ului pentru reforme în justiţie; articolul 7 al Tratatului UE a fost declanşat, la sfârşitul lunii decembrie, împotriva Poloniei, o procedură care poate merge până la privarea ţării de drepturile de vot în cadrul Uniunii. Şefii diplomaţiei din România şi Polonia, într-o conferinţă comună, s-au opus ideii de a fi condiţionată finanţarea europeană de respectarea statului de drept, mai scrie AFP.
Tot în Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron a suferit o „înfrângere considerabilă” după ce propunerea sa de crerare a unei liste transnaţionale de 27 de europarlamentari pentru viitoarele alegeri europene a fost respinsă, constată Le Vif. Într-un articol pentru Euobserver, europarlamentarul ungar György Schöpflin critică dur propunerea lui Macron, catalogând-o drept „un alt proiect al elitelor din Europa care va sfârşi prin a face ca UE să se îndepărteze şi mai mult de alegători”. Cu toate acestea, Macron se declară hotărât să-şi susţină în continuare ideea, pentru că, în opinia lui, o listă transnaţională „va contribui la consolidarea democraţiei europene prin crearea unor dezbateri asupra provocărilor europene şi nu asupra celor strict naţionale”, notează Reuters. Tot miercuri, Parlamentul European a votat pentru crearea unei rezerve de 46 de locuri din cele 73 rămase libere după Brexit şi redistribuirea a 27 din locurile aferente Marii Britanii unor ţări sub-reprezentate, scrie The Sofia Globe. Publicaţia sofiotă observă că numărul europarlamentarilor bulgari rămâne neschimbat, în timp ce mai multe ţări primesc locuri suplimentare, printre care se numără şi România care obţine un loc în plus.
Pe plan economic, vin veşti bune pentru Europa. Comisia Europeană a majorat prognozele de creştere economică pentru zona euro şi pentru Uniunea Europeană cu 0,2% pentru anul 2018, în ambele cazuri, prognozându-se o creştere medie de 2,3%, scrie El Economista. Conform previziunilor Comisiei Europene, ţările din zona euro cu o expansiune economică mai mare în acest an vor fi Malta (5,6%), Irlanda (4,4%), Slovenia (4,2%), iar în afara zonei euro, ţările cu cea mai mare creştere economică vor fi România (4,5%), Polonia (4,2%) şi Bulgaria (3,7%). Bruxelles-ul consideră că inflaţia de bază va rămâne „slabă”, pe măsură ce piaţa forţei de muncă se îmbunătăţeşte „încet”, iar presiunile asupra salariilor rămân încă limitate. Principalele ameninţări sunt legate în principal de rezultatul final al negocierilor pentru Brexit, de tensiunile geopolitice şi de politicile protecţioniste, conchide ziarul spaniol. În privinţa României, agenţia chineză Xinhua, reţine că Banca Naţională majorează pentru a doua oară de la începutul anului dobânda de referinţă pentru a frâna inflaţia.
Carolina Ciulu, RADOR
