În perioada 9-25 februarie, în districtul PyeongChang din Coreea de Sud, se va desfăşura a XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă, manifestare sportivă care va deveni cea mai mare competiţie de acest fel din istorie, datorită numărului record de participanţi şi a atribuirii celui mai mare număr de medalii pentru o astfel de întrecere.
La 6 iulie 2011, districtul Pyeongchang a fost ales ca oraș-gazdă al ediţiei 2018 al Jocurilor Olimpice de Iarnă, în cadrul a celei de-a 123-a întruniri a Comitetului Olimpic Internaţional, desfăşurată la Durban, în Africa de Sud, celelalte două oraşe candidate pentru găzduirea acestei ediții fiind Annecy din Franța și München din Germania. Interesant este faptul că aceasta a fost a treia candidatură consecutivă a Pyeonchang-ului pentru găzduirea acestei copetiţii, după ce, pentru ediţia din anul 2010, a pierdut organizarea în favoarea oraşului Vancouver din Canada, iar pentru ediţia din anul 2014, câştigător a fost desemnat oraşul Soci din Rusia.
Deși a obținut cele mai multe voturi în prima rundă de vot, pentru ediţiile din 2010 şi 2014, Pyeonchang a pierdut în runda finală obținând doar trei, respectiv patru voturi. Pentru ediţia 2018, a câștigat, în cele din urmă, organizarea JO de Iarnă, chiar din prima rundă de vot, oraşul primind 63 din cele 95 de voturi, având majoritatea necesară pentru a fi ales oraș-gazdă, pentru München fiind acordate 25 de voturi iar pentru Annecy doar 7.
JO de iarnă din 2018 vor fi găzduite pentru prima dată în istorie de Coreea de Sud, aceasta fiind doar a doua competiţie olimpică ce a avut loc aici, după Jocurile Olimpice de vară din anul 1988 de la Seul.
Este pentru a treia dată în istorie când un oraş asiatic găzduieşte o ediţie a JO de
Iarnă, după Sapporo în anul 1972 și Nagano în 1998, ambele în Japonia.
Cele mai multe ediţii ale Jocurilor Olimpice de Iarnă au fost găzduite de oraşe din Europa – 13 competiţii, continentul Nord-American organizând 6 ediţii şi, aşa cum aminteam, Asia găzduind doar 3 ediţii, inclusiv cea din 2018, cu precizarea că ediţia din anul 2022 va fi găduită tot de un oraş asiatic, la Beijing.
De asemenea, vor fi primele Jocuri Olimpice de Iarnă organizate într-un oraș-stațiune din 1992 încoace, după Albertville, din Franța.
Pyeongchang este un district aflat în partea de nord-est din Coreea de Sud, din provincia Gangwon. Orașul se află în Munții Taebaek și se află la 180 de kilometri est de capitala țării, Seul. Acesta se află la 700 m altitudine față de nivelul mării – fapt care dă şi solganul oraşului, „Happy 700 Pyeongchang” -, și este un loc prielnic pentru pasionații sporturilor de iarnă. În perioada JO de Iarnă din 2018, este de aşteptat ca temperatura aerului de la Pyeongchang să se situeze între -4 şi 4 grade celsius maximele şi între -14 şi -6 grade celsius minimele, caracterizând un sezon dominat de curenţii reci de provenienţă siberiană, care determină aici ierni foarte reci, lungi şi abundente în zăpadă.
Pentru pregătirea ediţiei 2018 a JO de Iarnă, în regiune au fost construite foarte multe facilităţi, incluzând hoteluri cu un grad ridicat de confort, un Stadion Olimpic cu o capacitate de 50.000 de locuri care va găzdui ceremonia de deschidere, arene acoperite, un domeniu schiabil de clasă mondială, denumit Alpensia, ba chiar şi o imensă sculptură în gheaţă reprezentând cele cinci cercuri olimpice. Se estimează că statul sud-coreean a cheltuit pentru organizarea acestei ediţii a JO de Iarnă, circa 10 miliarde de dolari SUA, însă organizarea competiţiei a fost puternic afectată de scandalurile de corupţie înregistrate în această ţară la cel mai înalt nivel, precum şi de situaţia economică dificilă prin care trece Coreea de Sud.
Interesant este faptul că JO de Iarnă din 2018 sunt găzduite de provincia care a fost martora unor lupte dure care s-au dus aici în perioada Războiului Inter-coreean din anii 1950-1953, dispută finalizată fără semnarea unui Acord de pace. Cu toate acestea, Coreea de Sud a propus Nordului, coorganizarea acestei competiţii, prin găzduirea unor întreceri de ski pe domeniul de la Masik, din regiunea Kangwon, la Est de capitala Phenian, propunere declinată de autorităţile din Nord.
Ediţia 2018 a JO de Iarnă va stabili un record în privinţa numărului total al sportivilor înscrişi în competiţie, 2925 de sportivi din 92 de ţări urmând să ia parte la întreceri, având în vedere că la JO de Iarnă de la Soci, din 2014 – cea mai costisitoare astfel de competiţie din istorie, după ce s-au cheltuit aproximativ 37 miliarde de euro (cifrele reale situându-se, conform specialiştilor, cu mult peste această sumă) – , au participat 2858 de sportivi din 88 de ţări.
La JO de Iarnă 2018 va fi atribuit un numar record de medalii de aur – 102, după includerea unor probe noi în programul olimpic competiţional – schi alpin pe echipe, snowboard big air şi curling dublu mixt. Aşadar vor fi 102 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și skeleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.
Vor fi 11 probe la Biatlon, 3 probe de Bob, 3 probe la Combinata nordică, 3 probe la Curling, 2 competiţii de Hochei pe gheață Hochei pe gheață, 5 probe la Patinaj artistic, 14 la Patinaj viteză, 8 de Patinaj viteză pe pistă scurtă. PyeongChang 2018 va mai cuprinde 4 probe de Sanie, 4 de Sărituri cu schiurile, 10 de Schi acrobatic, 11 de Schi alpin, 12 de Schi fond, 2 probe de Skeleton şi 10 de Snowboard.
Cea mai numeroasă delegaţie participantă la PyeongChang 2018 va fi cea a SUA, care au înscris în competiţie 242 de sportivi, urmată de cea a Canadei, cu 226 de competitori.
Ţara-gazdă, Coreea de Sud, va fi reprezentată de un număr record de sportivi pentru o ediţie a JO de Iarnă, 144 de competitori.
Există şi două situaţii speciale, să le numim aşa, anume că Rusia nu va participa oficial la această ediţie, în urma scandalului de dopaj sportivii acestei ţări – 169 la număr – urmând a concura sub drapel neutru. De asemenea, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a făcut o excepţie în privinţa Coreei de Nord, căreia i-a atribuit 22 de locuri – deşi doar doi sportivi, patinatorii artistici Ryom Tae-ok şi Kim Ju-ik Habían reuşiseră să se califice în mod oficial la competiţie. Vor fi aşadar 22 de sportivi nord-coreeni care vor concura la cinci discipline diferite, printre care se află 12 jucătoare de hochei pe gheaţă, care vor alcătui o echipă comună cu sportive din Coreea de Sud, în urma acordurilor recente, considerate istorice, între cele două Corei. Aceasta va fi şi prima ediţie în care sportivii din cele două ţări vor defila împreună la ceremonia de deschidere a acestor Jocuri, după ediţia de iarnă a JO de la Torino din anul 2006.
Spre comparaţie, să spunem că la prima ediţie a JO de Iarnă, desfăşurată în perioada 25 ianuarie – 5 februarie 1924, în Franța, la Chamonix, au participat doar 16 ţări, un număr total de 258 de sportivi din care doar 11 femei, şi au avut loc doar 16 probe din 6 sporturi.
Există şi cinci ţări care vor debuta la o PyeongChang 2018, anume Malaezia, Singapore, Kosovo, Eritreea şi Ecuador.
“Săptămâna Sporturilor de iarnă” a fost prima denumire a Jocurilor Olimpice de Iarnă din anul 1924, găzduite de staţiunea franceză Chamonix, situată la poalele masivului Mont Blanc. Întrecerile au fost recunoscute de CIO abia în anul 1926, la cea de-a 25-a Sesiune a sa de la Lisabona, Portugalia. Interesant este că la prima ediţie, la festivitatea de deschidere, sportivii au defilat purtând pe umăr echipamentul specific probei în care urmau să concureze.
Primul campion olimpic al Jocurilor Olimpice de Iarnă a fost americanul Charles Jewtraw, la patinaj viteză pe distanţa de 500 m, însă vedeta competiţiei a fost Clas Thunberg (Finlanda), supranumit “Nurmi pe gheaţă”, care a câştigat cinci medalii olimpice (trei de aur, una de argint şi una de bronz) la patinaj viteză.
Până în anul 1992, jocurile de iarnă s-au desfășurat în aceiași ani ca și jocurile olimpice de vară, iar din anul 1994, ele au loc tot la patru ani, însă decalate cu doi ani față de jocurile de vară. Au existat şi două întreruperi în desfăşurarea JO de Iarnă: ediţia din anii 1940, care ar fi trebuit să aibă loc la Sapporo, în Japonia, şi cea din anul 1944, care erau programate la Cortina d’Ampezzo, în Italia, au fost anulate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
Să mai amintim că la ediţia a XIII-a desfăşurată la Lake Placid în anul 1980 a fost înregistrat singurul boicot din istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă. În aprilie 1979, CIO a recunoscut Comitetul Olimpic al Republicii Populare Chineze, fără a-l exclude pe cel al Taiwanului căruia i-a solicitat în luna noiembrie să-şi schimbe denumirea, imnul şi drapelul. Taiwanul nu a dat curs cererii CIO şi a intentat o acţiune în justiţie, în urma căreia nu a obţinut câştig de cauză, astfel că Taiwanul a decis să nu participe la acea ediţie a competiţiei.
România participă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang cu o delegaţie alcătuită din 28 de sportivi, care vor participa la probele a 8 din cele 15 discipline – la 6 sporturi din cele 7 care vor avea loc – , astfel:
- Bob: Maria Adela Constantin şi Andreea Grecu (bob-2), Mihai Cristian Tentea şi Nicolae Ciprian Daroczi (bob-2), Dorin Alexandru Grigore, Florin Cezar Crăciun, Levente Bartha (bob-4), Beatrice Puiu (rezervă), antrenori Paul Neagu (bob-2 – feminin), Iulian Daniel Păcioianu (bob-2 – masculin), Silviu Dan Scurtu (bob-4);
- Schi alpin: Alexandru George Barbu, Ania Monica Germaine Caill;
- Patinaj viteză: Alexandra Ianculescu;
- Schi fond: Alin Florin Cioancă, Paul Constantin Pepene, Timea Lorincz – antrenori Carlo Zoller şi Constantin Daniel Borca;
- Sărituri cu schiurile: Daniela Vasilica Haralambie;
- Biatlon: Eva Tofalvi, Cornel Dumitru Puchianu, Nicolae Remus Faur, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop, Marius Petru Ungureanu – antrenori Gheorghe Gîrniţă, Gheorghe Vasile, Simon Marton; masor – Cristian Marian Mosoiu; serviceman – Roland Ciprian Gerbacea;
- Sanie: Raluca Strămăturaru (simpu feminin), Valentin Creţu, Andrei Turea (simplu masculin), Cosmin Atodiresei, Ştefan Muşei (dublu masculin) – antrenori Eugen Teodor Radu (sanie dublu), Alexandru George Comşa (sanie simplu);
- Skeleton: Maria Marinela Mazilu, Dorin Dumitru Velicu – antrenor Delia Ivas.
La 39 de ani, Eva Tofalvi este veterana lotului: ”Obeictivul meu este greu, top 20, orice este posibil în sportul nostru, am mai ieşit campioni europeni când nu se aştepta nimeni”, a declarat aceasta.
Purtătorul drapelului românesc la festivitatea de deschidere va fi biatlonistul Marius Petru Ungureanu. Sunt emoţii în plus deoarece nu m-am gândit nici o secundă la asta. Nu m-am aşteptat deloc, a fost o surpriză foarte mare, dar emoţiile sper să fie constructive şi să mă ajute la Jocurile Olimpice”, a declarat biatlonistul român.
Delegaţia României este cu patru sportivi mai numeroasă decât cea deplasată la JO de Iarnă de la Soci din 2014, şi cu 8 mai mare faţă de ediţia de la Vancouver din anul 2010. Recordul de sportivi români participanţi la Olimpiada de iarnă este deţinut de ediţia din 1980 a Jocurilor Olimpice de la Lake Placid, când au concurat 35 de sportivi.
În istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă, România a participat la 20 din cele 22 de ediţii, absentând de la prima, de la Chamonix (Franţa) din anul 1924, şi de la Squaw Valley (SUA), din anul 1960.
Ţara noastră a obţinut la Jocurile Olimpice de iarnă o singură medalie de bronz în istoria participărilor sale, prin echipajul de bob două persoane format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, la ediţia din 1968 de la Grenoble (Franţa), în rest cele mai bune performanţe fiind trei clasări pe poziţia a patra.
În afara performanţei lui Panţuru şi Neagoe, cele mai bune clasări ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă se leagă de echipe: cea de sanie două persoane, formată din Ion Apostol şi Liviu Cepoi, a ocupat locul patru în 1992 la Albertville, în timp ce echipajele de bob patru persoane s-au clasat pe aceeaşi poziţie în 1932, la Lake Placid şi 1968, la Grenoble.
Cele mai bune clasări ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă sunt următoarele:
- 1928 – locul 7, echipajul de bob, 5 persoane;
- 1932 – locul 4, echipajul de bob, două persoane, format din Alexandru Papană şi Dumitru Hubert;
- 1936 – locul 13, la patinaj artistic, în proba de perechi;
- 1948 – locul 38, Dumitru Sulică, slalom;
- 1952 – locul 10 la schi, stafeta 4 x 10 km masculin;
- 1956 – locul 14, echipajele de bob două şi 4 persoane;
- 1964 – locul 5, Gheorghe Vilmos, în proba de biathlon, 20 km;
- 1968 – locul 3, echipajul de bob două persoane, format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe;
- 1972 – locul 5, echipajul de bob două persoane, format din Ion Panţuru şi Ion Zangor;
- 1976 – locul 7, echipa de hochei pe gheaţă;
- 1980 – locul 7, echipa de hochei pe gheaţă;
- 1984 – locul 7, echipajul de bob 4 persoane;
- 1988 – locul 12, echipa feminină a României, Cross-Country 4×5 km;
- 1992 – locul 4, echipajul de sanie două persoane, format din Ion Apostol şi Liviu Cepoi;
- 1994 – locul 6, echipajul de sanie două persoane, format din Ion Apostol şi Liviu Cepoi;
- 1998 – locul 11, Eva Tofalvi, biatlon;
- 2002 – locul 15, sanie două persoane (masculin), bob două persoane (feminin);
- 2006 – locul 14, Gheorghe Chiper la patinaj artistic şi echipa feminină de biatlon;
- 2010 – locul 10, echipa feminină de biatlon, formată din Dana Plotogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea şi Reka Ferenc, în proba de ştafetă, 4×6 kilometri
- 2014 – locul 17, bob două persoane, Florin Cezar Crăciun şi Nicolae Istrate
În istoria JO de Iarnă, 43 de ţări din cele 92 participante la competiţia din 2018, au câştigat cel puţin o medalie în cele 22 de ediţii, România clasându-se pe ultima poziţie în această ierarhie, cu o medalie de bronz.
