La mai bine de patru luni de la alegerile parlamentare, Germania are în sfârşit un guvern de largă coaliţie însă abia acum încep să fie făcute prognoze şi calcule de viitor. „Merkel își are guvernul, dar ce va urma este crucial” titrează The Washington Post şi comentează că decizia celor două mari formaţiuni de a colabora la conducere „reprezintă concomitent o știre bună și un motiv de îngrijorare”. „Anunțul vine ca o ușurare pentru mulți germani sătui de luni de incertitudine politică. E binevenit și pentru Uniunea Europeană, care speră la un sprijin mai puternic din partea Berlinului. Dar el oferă mai multe motive de îngrijorare privind viitorul democrației liberale occidentale: faptul că centrul-stânga și centrul-dreapta din Germania au fost forțate se reînnoiască o coaliție care le-a slăbit pe ambele evidențiază puterea în creștere a extremelor politice și naște perspectiva ca în Germania, la fel ca în alte țări occidentale, centrul să nu mai reziste într-un final”, scrie The Washington Post. Pentru social-democraţi, alianţa nu pare să fie un lucru bun, opinează Financial Times şi explică: „SPD a servit drept partener mai mic în guvernul dnei Merkel un total de opt ani din ultimii 12. Rezultatul este grăitor. Partidul a avut cea mai slabă evoluție electorală din istoria postbelică. Susținerea pentru centru-stânga este într-un declin cronic”. Rămânând în zonă, reţinem din presa internaţională că NATO ar putea deschide un nou centru de comandă în Germania. Surse militare citate de agenţia DPA precizează că acest centru ar putea fi amplasat în landul Renania de Nord-Westfalia. Cotidianul turcesc Daily Sabah precizează că „NATO îşi extinde structurile de comandă şi forţele armate în faţa unei ameninţări militare tot mai mari din partea Rusiei. Alianţa îşi redusese masiv aceste structuri în ultimele decenii datorită diminuării tensiunilor după prăbuşirea Uniunii Sovietice, căderea Cortinei de Fier şi încheierea Războiului Rece”. După un lung şir de dispute şi controverse pe teme economice, politice sau sociale la nivel internaţional în care a fost implicat, miliardarul George Soros ajunge în mijlocul unui nou scandal, de această dată privind participarea sa la o campanie împotriva Brexit. „Miliardar şi mecena american, George Soros a decis să susţină financiar, prin fundaţia sa, o asociaţie din Marea Britanie care face campanie pentru abandonarea procedurii Brexit”, scrie La Tribune din Franţa. Fundaţia miliardarului a prevăzut să dea 400.000 de lire sterline asociaţiei „Best for Britain”, care caută să pună capăt procedurii Brexit şi doreşte sa se organizeze un nou referendum după cel din 2016, în care o majoritate a britanicilor s-au pronunţat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, aminteşte La Tribune. Informaţia vine într-un moment în care „cabinetul premierului Theresa May se luptă să ajung la o poziţie comună asupra unor probleme precum Uniunea Vamală iar negociatorii UE şi-au vociferat frustrarea legată de lipsa de decizii” comentează Financial Times. Criza din Siria continuă să fie un punct fierbinte pe harta mondială şi un subiect central al presei internaţionale. Mai multe ciocniri s-au înregistrat în apropierea oraşului Deir Ez-Zor, unde se află importante resurse de petrol. Ziarul turc Hürriyet precizează că forţele loiale regimului Assad au atacat un centru de comandă al Forţelor Democratice Siriene, compuse în majoritate din luptători kurzi. Reacţia coaliţiei internaţionale împotriva ISIS, condusă de Statele Unite, nu a întârziat să apară. Arătând că la acea bază se aflau şi militari americani, forţele coaliţiei citate de Hürriyet au anunţat că au lansat un contra-atac asupra unităţilor armatei siriene. În contextul în care confruntările continuă pe teren, preşedinţii turc şi rus au convenit ca viitoare rundă de tratative de pace să aibă loc la Istanbul, cu participarea Rusiei, Turciei, Iranului, a regimului Assad şi a reprezentanţilor opoziţiei siriene. Cu o zi înaintea începerii Jocurilor Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud, Phenianul atrage din nou privirile asupra sa cu o paradă militară care se constituie într-o demonstraţie de forţă. „Coreea de Nord îşi încordează muşchii înaintea olimpiadei”, titrează Deutsche Welle arătând că mii de militari şi vehicule blindate au participat la parada care marchează 70 de ani de la fondarea statului. Ceremonia ar fi trebuit să aibă loc în aprilie însă a fost devansată. „Nordul profită de Olimpiada de Iarnă pentru a pune în scenă o ofensivă de şarm, care include trimiterea de sportivi, de majorete şi chiar a surorii lui Kim Jong Un”, mai arată Deutsche Welle. „Seulul nu se teme de rachete, ci de spionii nord-coreeni”, opinează Les Echos şi arată că „Prezenţa unei delegaţii nord-coreene de peste 500 de persoane, dintre care circa 20 de sportivi şi mai mulţi înalţi demnitari ai regimului, face mai puţin probabilă o nouă provocare militară sau teroristă a Nordului”. Însă „prezenţa nord-coreenilor implică o vigilenţă suplimentară, căci forţele Sudului vor trebui să supravegheze îndeaproape acţiunile şi gesturile delegaţiei care a fost infiltrată de zeci de agenţi ai serviciilor de informaţii ale regimului stalinist” şi care „au ca primă misiune să-i supravegheze pe participanţii nord-coreeni care ar putea fi tentaţi să rămână în Sud, dar vor profita de şederea lor excepţională de cealaltă parte a frontierei şi pentru a aduna informaţii despre duşmanii lor”, mai arată Les Echos.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
