Printre temele de mare interes pentru presa străină se menţine situaţia din Siria, complicată recent de doborârea unui avion israelian de către o dronă iraniană.
„Israelul a declanşat cea mai amplă campanie de bombardamente lansată de forţele sale, după 1982”, relatează Washington Post. „Incidentul de sâmbătă este primul în care un avion israelian este doborât în luptă, de la războiul civil libanez, din 1982”, explică The Telegraph. Un „Sever acces de tensiuni între Israel, Iran şi Siria”, titrează Le Figaro, cu menţiunea că „acest puseu de febră intervine pe fondul tensiunilor ridicate care se înregistrează de mai multe săptămâni la frontiera nordică a Israelului”. În plus, relatează cotidianul francez, premierul israelian a „prevenit că nu va permite Iranului să-şi stabilească o implantare militară durabilă pe teritoriul sirian şi nici să ameninţe suveranitatea israeliană de-a lungul platoului Golan”. Mai tranşant, ziarul Jerusalem Post rezumă situaţia în felul următor: „Ceea ce s-a întâmplat în nordul Israelului, sâmbătă, este începutul războiului făţiş şi direct dintre Israel şi Iran” şi se pare că am asistat „doar la scenele iniţiale ale unui conflict potenţial mai larg, care ar putea izbucni dacă Iranul va continua şă încerce să-şi consolideze prezenţa în noua Sirie”. Acelaşi ziar din Ierusalim informează că este posibil ca secretarul de stat american să facă o escală în Israel, în cursul turneului pe care îl face în zonă săptămâna aceasta. Iar în privinţa Siriei, The Guardian conchide că războiul care durează de şapte ani „a marcat punctul de topire în balanţa de putere dintre SUA şi Rusia şi a antrenat un dezastru strategic” ale cărui consecinţe încă nu le vedem pe deplin. Acelaşi cotidian londonez relatează despre invitaţia adresată de sora dictatorului Kim Jong-un preşedintelui sud-coreean, Moon Jae-in, de a face o vizită la Phenian „cât mai curând posibil”. Dar, deşi liderul de la Seoul s-a declarat dispus să se deplaseze în capitala nord-coreeană, „probabil că SUA se vor opune unei astfel de vizite în condiţiile politicii ‘presiunilor maxime’ pe care a adoptat-o Washington-ul” şi în situaţia în care Moon a reliefat necesitatea unei cooptări a Statelor Unite la convorbiri. Financial Times remarcă „prudenţa” reacţiei Coreii de Sud la propunerea făcută de Nord, în vreme ce Le Monde este de părere că „propunerea confirmă reapropierea la care au ajuns în ultimele săptămâni cele două Corei”. Pe scurt, invitaţia lansată de Phenian pune Seoul-ul în faţa unei dileme, remarcă Wall Street Journal şi explică: dacă acceptă, preşedintele sud-coreean „riscă să provoace o accentuare a divergenţelor cu Statele Unite privind modalităţile de limitare a programului nuclear al Coreii de Nord, iar dacă refuză, riscă să piardă şansa unui dezgheţ în relaţiile transfrontaliere”.
Printre alte teme de larg interes, presa străină inserează şi câteva articole despre Europa de Est. Sub titlul „Autorităţile din Republica Moldova se unesc cu România, dar fără popor”, Nezavisimaia Gazeta comentează un recent sondaj de opinie comandat de NATO. „În Republica Moldova, situația din jurul perspectivei de unire cu România devine tot mai tensionată. Parlamentul a refuzat să condamne declarațiile administrațiilor mai multor sate, care și-au declarat aderarea la statul vecin”, scrie cotidianul moscovit, care reliefează că „90% din cetățeni se consideră patrioți ai Republicii Moldova independente”. Associated Press reproduce declaraţia făcută de preşedintele Parlamentului de la Chişinău, care afirmă că „oficialii pro-europeni se tem că interferenţa Rusiei se va amplifica înainte de alegerile legislative din toamna aceasta” şi cere Moscovei să respecte republica fostă sovietică. Dacă vrem să înţelegem ascensiunea unor dictatori, New York Times ne recomandă să privim spre Ungaria. „Premierul Viktor Orban a recompus sistemul politic al ţării sale şi a iniţiat un model de guvernare unipartit”, remarcă ziarul new-yorkez cu concluzia că „acţiunile sale pot fi considerate o parte a unui declin mai extins al democraţiei”. Şi în fine, jurnalul rus Kommersant relatează că înainte de Conferinţa pentru securitate care va avea loc săptămâna aceasta la Munchen a fost dat publicităţii raportul despre ameninţările şi provocările cele mai importante la adresa ordinii mondiale contemporane. Un document „mai alarmist ca oricând”, constată ziarul moscovit, cu precizarea că Rusia a fost încadrată în categoria ţărilor „care zdruncină bazele ordinii mondiale liberale”, după ce în ultimii ani a devenit „mai puternică şi mai influentă şi totodată mai periculoasă”, atenţionează raportul citat de Kommersant.
Adriana Buzoianu
