Ofensiva carismatică a Phenianului la Jocurile Olimpice de Iarnă, prin trimiterea unei delegaţii conduse de fotogenica soră a dictatorului Kim Jong-un, pare să fi câştigat, după cum consideră Euronews, medalia de aur a diplomaţiei”, acordată de presa internaţională în speranţa manifestării unor bune intenţii din partea regimului de la Phenian. Însă după titlurile gen tabloid din timpul weekendului care o prezentau favorabil pe sora dictatorului drept o „Ivanka Trump a Coreei de Nord”, presa a revenit la analize mai lucide a situaţiei din Peninsula Corereană. „Prudenţă în Coreea de Sud după istorica vizită a lui Kim Yo-jong”, titrează La Libre Belgique, comentând că numeroşi sud-coreeni se întreabă dacă „zâmbetul ei era o promisiune sau doar o campanie de farmec a dictaturii reci nord-coreene”. Washington Examiner avertizează că „înainte de a o lăuda pe sora lui Kim Jong-un trebuie să ne amintim cât de brutal este regimul nord-coreean”, iar Washington Post se întreabă dacă prin prezenţa la Jocurile Olimpice Phenianul a câştigat cu adevărat putere soft, puterea diplomaţiei. Deşi, potrivit The Telegraph, secretarul de stat american Rex Tillerson a subliniat luni că încă este prea devreme să judecăm dacă ultimele evoluţii reprezintă începutul unui proces diplomatic, Business Insider observă că Statele Unite au dat semnalul unei turnuri majore în politica lor faţă de Coreea de Nord, declarând că administraţia Trump este dispusă să discute cu guvernul de la Phenian fără precondiţii. „Campania presiune maximă va continua şi se va intensifica, dar dacă vor să discutăm vom discuta”, a precizat vicepreşedintele american Mike Pence, vorbind despre o nouă strategie, rezumată de Wall Street Journal, drept „presiune plus diplomaţie”. În plus, Japonia şi Coreea de Sud şi-au reiterat luni intenţia de a dezvolta cooperara bilaterală şi cu Statele Unite pentru a obţine o denuclearizare a Peninsulei Coreene, notează The Japan Times.
Şi regiunea Orientului Mijlociu rămâne o provocare pentru diplomaţia internaţională. Secretarul de stat american Rex Tillerson a început luni un turneu în mai multe ţări din regiune: Egipt, Iordania, Kuweit, Liban şi Turcia. Luni, la Cairo, Tillerson i-a dat asigurări preşedintelui egiptean că susţine Egiptul în lupta împotriva terorismului şi a ISIS, scrie New York Post. Deşi Israelul nu era inclus pe harta turneului, Jerusalem Post anunţă că secretarul de stat american ar putea face o oprire şi la Ierusalim din cauza crizei militare de la graniţa Israelului cu Siria. Cotidianul israelian avertizează că „în zona nordică a Israelului, situaţia este în continuă escaladare” şi că „guvernul israelian trebuie să depună eforturi diplomatice tenace pentru a-i convinge pe ruşi şi pe americani să intervină pentru a preveni izbucnirea unui război”. „Escaladarea situaţiei a survenit ca urmare a strategiei prin care Iranul încearcă să profite de pe urma campaniei din Siria, infiltrându-se tot mai mult şi aducând miliţii şiite – mii de terorişti pe care vrea să îi transforme în nişte forţe care să lupte împotriva Statului Israel”, detaliază Jerusalem Post.
Frontul sirian provoacă tensiuni şi între doi parteneri strategici în cadrul NATO: Turcia şi SUA. Observând contactele intense, dar reci de pe linia Washington-Ankara, ziarul Habertürk comentează că „relaţiile dintre cele două ţări sunt pe punctul de a se rupe, posibilitatea ca identitatea strategică a Turciei să se schimbe este puternică, iar părţile nu reuşesc să găsească un limbaj comun pentru a discuta chiar şi subiectele esenţiale, calcându-se în mod regulat pe nervi”. Ziarul turc remarcă totuşi că deşi relaţiile sunt vizibil tulburate, cooperarea militară dintre forţele armate ale celor două ţări continuă.
În procesul de pace din Orientul Mijlociu şi „România este chemată să joace activ în sprijinul păcii”, după cum titrează agenţia palestiniană de ştiri WAFA. „Membra Comitetului Executiv al Organizației de Eliberare a Palestinei (OEP) Hanan Ashrawi a făcut apel la guvernul României să joace un rol activ în sprijinul unei păci juste și al constituirii unui stat palestinian suveran și independent”, scrie WAFA. Ashrawi l-a primit pe Reprezentantul României în Palestina, Cătălin Țîrlea, la sediul OEP din Ramallah, „unde cele două părți au discutat cele mai noi evoluții politice și în special manevrele Americii cu privire la Ierusalim”, scrie agenţia palestiniană, explicând că „inițiativa vine după ce România a decis să se abțină la votul din Adunarea Generală a ONU cu privire la rezoluția care respinge decizia președintelui american Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului”.
Pe plan economic, veştile sunt bune pentru angajaţii europeni. Gradul de ocupare a forţei de muncă a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene, înregistrându-se un plus de 4 milioane de noi locuri de muncă, scrie ziarul cipriot Politis, remarcând că această creştere a fost deosebit de puternică în România, cu o rată de creştere cu 5,2% a numărului locurilor de muncă. În plus, situaţia economică a gospodăriilor din UE a continuat să se îmbunătăţească cu un ritm de dezvoltare de circa 1,5% la nivel anual, în principal datorită creşterii veniturilor din muncă, mai scrie ziarul cipriot. Veştile nu sunt la fel de bune pentru angajaţii japonezi, unde vârsta de pensionare creşte până la 80 de ani, notează Le Soir. „Confruntată cu o gravă penurie de mână de lucru, Japonia a decis sa permită lucrătorilor săi să lucreze până la 80 de ani”, explică ziarul belgian, precizând că japonezii vor putea să se pensioneze în continuare între 60 şi 70 de ani, dar că, având posibilitatea să lucreze şi după această vârstă, vor beneficia de o pensie mai mare.
Carolina Ciulu, RADOR
