Miniştri de externe din Uniunea Europeană au avut, joi, opinii divergente, cu privire la propunerea executivului comunitar de a cere extinderea către Balcanii de vest, o regiune încă marcată de pe urma conflictelor interetnice din anii ’90 şi afectată de o reputaţie de anarhie. Reuniţi în Bulgaria, miniştrii UE au avut primele discuţii pe marginea planului Comisiei Europene ce stabileşte anul 2025 ca obiectiv pentru aderarea Serbiei şi a Muntenegrului. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „foarte dezamăgit” de această ţintă, afirmând că primele două dintre cele şase state din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite încă din 2022. „Cred că 2025 este foarte târziu şi merită o cale mult mai rapidă către aderare”, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, subliniind că aderarea la UE ar trebui să ajute la atenuarea tensiunilor dintre vecini, într-o regiune care se situează la uşa blocului comunitar. Polonia, Italia şi Austria se numără, de asemenea, printre ţările care s-au declarat în favoarea intensificării eforturilor de a deschide UE către această regiune, în care se înregistrează o influenţă tot mai mare din partea Rusiei şi a Chinei. „Cine va fi prima la Belgrad – China sau UE? Asta este ceea ce trebuie contracarat, întrucât se află în imediata noastră vecinătate”, a declarat ministrul austriac, Karin Kneissl. Însă Germania, cea mai mare putere din UE, este foarte reticentă, indicând către deficienţele în respectarea statului de drept în statele membre mai noi – de la România şi Bulgaria, la Polonia şi Ungaria. Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, consideră că nici măcar ţinta 2025 „nu este realistă”, afirmând că statele din Balcanii de Vest vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi soluţiona disputele şi de a întruni criteriile de aderare la UE. Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a adoptat, la rândul său, un ton precaut: „Este clar că există nişte condiţii, iar aceste condiţii sunt exigente”./mbrotacel
REUTERS – 15 februarie
