Apărarea şi statul de drept par să fi fost principalele teme care au atras atenţia presei internaţionale, având în vedere că, în multe părţi ale lumii, democraţia şi pacea sunt tot mai ameninţate.
Încheiată la Bruxelles, reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO a părut să aplaneze într-o oarecare măsură disensiunile dintre Statele Unite şi Europa în materie de apărare. O serie de veşti bune au venit din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care, potrivit cotidianului turc „Milliyet”, ar fi anunţat în finalul reuniunii, printre altele, înfiinţarea unui Centru pentru Operaţiuni Cibernetice. O altă veste ar fi şi faptul că, „la cererea Statelor Unite, NATO a acceptat să-şi întărească misiunea de instruire a forţelor armate din Irak”, după cum relatează cotidianul american „The Washington Post”. „Agenda a părut foarte tehnică, dar ea este eminamente politică”, estimează cotidianul francez „Le Monde”. „Mai clar, principalul obiectiv al alianţei este acela de a descuraja şi de a riposta în faţa noilor ameninţări venite din partea unor ţări, în fruntea cărora se află Rusia”, subliniază acelaşi „Le Monde”.
Rusia se află de altfel de mai multă vreme în atenţia Marii Britanii, de exemplu. „Guvernul Regatului Unit a făcut neobişnuitul pas de a acuza public Moscova că, în luna iunie a anului trecut, a lansat împotriva unor instituţii din Ucraina atacul cibernetic cunoscut sub numele de NotPetya”, relatează publicaţia britanică „The Guardian”. „Am intrat într-o nouă eră a războiului, un amestec distrugător între atacuri cu arme convenţionale şi atacuri cibernetice, iar Rusia face praf toate regulile, subminând democraţia”, afirmă ministrul britanic al apărării, Gavin Williamson, citat de un alt ziar britanic, „The Independent”. Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara agenţiei Reuters că „Rusia neagă categoric acuzaţiile de implicare în atacurile cibernetice. Este vorba despre continuarea unei campanii rusofobe, care nu se bazează pe nicio probă”. Rămânând însă în spaţiul cibernetic rusesc, nu putem să nu relatăm că, potrivit publicaţiei ruse „The Moscow Times”, „pagina web a lui Aleksei Navalnîi, cunoscutul lider al opoziţie ruse, a fost blocată”. Mai mult, după cum aflăm din ziarul american „The New York Times”, „Rusia ameninţă să blocheze motoarele şi siturile americane YouTube şi Instagram”.
Statul de drept este un ideal, iar corupţia este principalul agent care îl erodează. În această privinţă, situaţia premierului israelian Benjamin Netanyahu este cât se poate de convingătoare. „Acuzat de corupţie, Netanyahu se arată încrezător şi promite să nu demisioneze”, notează cotidianul american „USA Today”. Iar ziarul israelian „Ha’aretz” observă: „Nicolae Ceauşescu al Israelului (şi soţia sa, Elena) pleacă acasă şi, poate, la închisoare. Dar gândul că în urma lui nu rămâne niciun lider care să inspire încredere, umbreşte bucuria de a-l pierde pe Netanyahu”. Şi, când vine vorba despre corupţie, România nu poate scăpa din atenţia presei. „Noi nu falsificăm probe, nu acţionăm ilegal”, ar fi declarat şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, citată de ziarul american „The New York Times”. „Nu vede bârna din ochii ei şi ai instituţiei, dar vede defectele din ochii altora”, a susţinut şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, citat de portalul Euractiv. Dar pagina web a postului german Deutsche Welle notează: „De ziua amorezilor, Kövesi a binemeritat de la români bezele, flori, recunoştinţă, căci a rezistat admirabil asaltului asupra ei, a DNA şi a statului de drept. Dar nu este decât o bătălie câştigată. Greul abia vine”.
Alexandru Danga
