Pe lângă conferinţa de la Munchen privind securitatea globală, presa internaţională relatează pe larg despre comentariile făcute de preşedintele Trump pe mai multe teme, inclusiv inculparea unor cetăţeni ruşi pentru intervenţia în alegerile din Statele Unite.
„Pe fondul celei mai ample reînnoiri a apărării europene din ultimii ani, NATO insistă ca UE să coopereze îndeaproape cu aliaţii din afara blocului comunitar, în timp ce Regatul Unit face manevre pentru a-şi păstra influenţa în securitatea regiunii” după Brexit, scrie Wall Street Journal. Ziarul elveţian Le Temps constată că la Munchen s-a impus întrebarea dacă „sfârşitul ordinii internaţionale liberale” mai poate fi evitat. „Stiam că ordinea liberală – bazată pe democraţie, forţa dreptului şi libertatea comerţului – nu este perfectă”, dar „ne-a garantat securitatea, prosperitatea şi libertatea”, a evidenţiat la Munchen ministrul de externe german, citat de cotidianul din Ţara cantoanelor, avertizând că „această ordine se sfărâmă” dacă nu vom face nimic, iar noul model va fi lipsit de libertate. Pentru agenţia de presă rusă Tass, „Conferinţa de la Munchen a confirmat faptul că ţările din UE nu doresc să intensifice presiunile asupra Rusiei” întrucât „conştientizează pierderile pe care le pot suporta ca urmare a sancţiunilor”. În cadrul aceleiaşi conferinţe de la Munchen, premierul israelian Benjamin Netanyahu a adus un fragment din drona iraniană doborâtă recent, atenţionând că Israelul ar putea acţiona pe cont propriu „la nevoie” împotriva Teheranului, relatează Jerusalem Post. În plus, remarcă The Guardian, „Netanyahu a reiterat părerea sa împărtăşită de Trump, că este nevoie ca puterile lumii să renunţe la acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul, sau să-l rescrie”. Dar, adaugă acelaşi jurnal londonez, „Franţa, Marea Britanie, Rusia şi China, care au semnat acordul nuclear alături de Iran şi SUA, spun că pactul nu poate fi renegociat, că funcţionează şi că Iranul permite inspecţiile”. Şi tot la conferinţa de la Munchen, „pe fondul neliniştii globale stârnite de atitudinea preşedintelui Trump faţă de afacerile internaţionale, mai multe oficialităţi americane au transmis elitei politicii externe din Europa mesajul de a nu acorda atenţie bărbatului care postează mesaje tweet din spatele cortinei”, scrie Washington Post. Acelaşi ziar din capitala Statelor Unite notează că „într-o furtună de mesaje tweet, Trump a criticat FBI-ul şi ancheta vizând Rusia şi alegerile din 2016″. Preşedintele a pus sub semnul întrebării intensificarea anchetei procurorului special privind campania Trump şi administraţia lui, criticându-şi în acelaşi timp propriul consilier pentru securitate naţională, FBI-ul, pe Hillary Clinton şi pe alţii, într-o remarcabilă şarjă de tweet-uri care a durat nouă ore şi a inclus cuvinte obscene şi greşeli gramaticale”, punctează Washington Post. Reacţia preşedintelui a fost declanşată de acuzaţiile formulate împotriva a 13 cetăţeni ruşi de către procurorul special, pentru încercarea de influenţare a alegerilor din 2016, explică New York Times. Acelaşi ziar american îl citează pe şeful Securităţii Naţionale, care acuză Moscova că s-a angajat în „dezinformare, subversiune şi spionaj”. „Comentariile evidenţiază disensiunile acute manifestate la Casa Albă privind modalităţile de a vorbi despre acţiunile Rusiei”, subliniază New York Times. În orice caz, preşedintele american nu se dă în lături să acuze propriul serviciu de informaţii şi să distragă atenţia de la tema amestecului Moscovei în campania electorală din Statele Unite, după cum reţin mai multe cotidiane străine. „Trump acuză FBI-ul că se interesează mai mult de ancheta vizând Rusia, decât de atacatorul care a ucis 17 persoane într-un liceu din Florida”, relateză Le Soir, pe marginea unui alt tweet postat de preşedinte. Le Monde însă face socoteala că de la începutul anului „nu au trecut mai mult de două zile fără victime ale unor atacuri cu arma, în Statele Unite, bilanţul ajungând la 82 de morţi şi 139 de răniţi începând de la 1 ianuarie 2018. Iar Le Figaro redă mesajul transmis de o supravieţuitoare de 18 ani a atacului din Florida, care îl acuză pe şeful de la Casa Albă că a primit susţinerea financiară a principalului lobby al armelor din Statele Unite, National Rifle Association, în valoare de 30 de milioane de dolari. „Cât valorează viaţa victimelor atacurilor?”, l-a interogat direct tânăra pe preşedinte, pledând în acelaşi timp pentru modificarea legii care le permite americanilor să cumpere arme. Căci, după cum scrie New York Times, în statul american Connecticut, unde a fost adoptată o lege strictă privind permisele de port-armă, după un atac similar la o şcoală elementară, „s-a înregistrat o scădere dramatică a numărului de morţi prin împuşcare”.abuzoian/sdm2
Adriana Buzoianu, RADOR
