În aşteptarea zilei de 4 martie, când în Germania va fi anunţat rezultatului votului pe care îl dau peste 400.000 de membri ai Partidului Social Democrat în legătură cu posibilitatea de a intra la guvernare alături de alianţa cancelarului Merkel, presa internaţională face o radiografie a situaţiei politice actuale din ţară şi a schimbărilor de pe această scenă. The Telegraph citează un sondaj de opinie care arată că social-democraţii şi-au pierdut sprijinul popular, ajungând în urma partidului naţionalist Alternativa pentru Germania. Dacă rezultatele sondajului se adeveresc, SPD şi-ar putea pierde pentru prima dată după cel de al Doilea Război Mondial poziţia de unul dintre principalele două partide politice ale Germaniei. „Partidul este în haos, fărâmiţat de luptele interne privind acordul, iar liderul său Martin Schulz a fost nevoit să îşi dea demisia după ce a pierdut încrederea membrilor”, comentează The Telegraph. „Dacă membrii SPD resping acordul, partidul nu va putea împărţi puterea cu conservatorii, alternativele fiind noi alegeri sau un guvern minoritar”. Despre stabilitate politică şi încredere în valori comune europene scrie ziarul polonez Rzeczpospolita, care notează că „Europenii nu au încredere în Bruxelles”. Citând cele mai recente sondaje ale Comisiei Europene, publicaţia concluzionează „Cu Uniunea se întâmplă ceva rău” şi motivează că „Numai 1 francez din 4 și 1 german din 3 consideră că Europa unită merge într-o direcție bună”. „Aceasta nu este o problemă legată de sentimentul apartenenței la comunitate, ci mai degrabă de felul în care funcționează însuși Bruxelles-ul”, scrie Rzeczpospolita şi menţionează, printre factorii care influenţează negativ percepţia europenilor, rata şomajului, neîndeplinirea de către Bruxelles a unor promisiuni legate de proiectele de integrare, piaţa unică şi Zona Euro sau politica migraţională. În Statele Unite noi date ies la iveală în aşa-numitul scandal Russiagate, în care Moscova este acuzată că s-ar fi implicat în alegerile prezidenţiale americane. The New York Times scrie că avocatul Alex van der Zwaan, ginere al unui miliardar rus, i-ar fi minţit pe procurori în legătură cu o conversaţie avută în 2016 cu unul dintre consilierii lui Donald Trump, cu privire la activitatea lor comună în serviciul unui partid politic ucrainean aliat al Rusiei. „Mărturia lui Van der Zwaan ilustrează cât de consecvent i-a urmărit anchetatorul special Robert Mueller pe cei care i-au obstrucţionat ancheta. Doi foşti consilieri ai lui Trump, Michael Flynn şi George Papadopoulos, s-au recunoscut vinovaţi de a-i fi indus în eroare pe anchetatori”, arată The New York Times. Vorbind în continuare despre Statele Unite, de această dată în legătură cu acordul nuclear iranian, publicaţia Foreign Policy se întreabă ce şanse are Europa să se opună unei posibile iniţiative a lui Donald Trump de a reimpune sancţiuni Teheranului. Deşi voci din cadrul Uniunii Europene au susţinut că forul comunitar se va opune unor noi sancţiuni, „băncile europene, al căror acces la sistemul financiar american se află într-un echilibru, ştiu că până la urmă Uniunea trebuie să satisfacă solicitările lui Trump”. Dacă UE nu susţine sancţiunile, băncile europene riscă să piardă accesul pe pieţele financiare americane, iar răspunsul SUA în această situaţie „ar depăşi cu mult beneficiile comerţului cu Iranul”, comentează Foreign Policy. Mutând privirea dinspre Iran către apropiata Sirie, publicaţia turcă Habertürk titrează „Se lucrează la un plan secret privind Siria”. Publicaţia arată că pe 27 februarie consilierul preşedintelui Vladimir Putin pe problemele Orientului Mijlociu, Vitali Naumkin, merge la Washington pentru a prezenta americanilor planul rusesc privind Siria. „La reuniunea organizată la Universitatea Georgetown, unde sunt educate elitele politicii externe americane, pot participa doar persoanele care au primit invitaţie, iar toate discuţiile vor avea loc „off the record”. În principal, planul prevede mutarea miliţiilor kurde siriene din oraşul Afrin spre est, dincolo de Eufrat; crearea în estul fluviului a unei structuri administrative kurde autonome legate de centru, conform modelului deja cunoscut în Irakul de nord, dar şi colaborarea între kurzi şi guvernul central de la Damasc în chestiuni militare şi în gestionarea resurselor energetice”, mai precizează Habertürk.
Florin Matei
