Cotidianul budapestan Népszava publică în ediţia sa electronică de azi un articol interesant având ca temă culisele summit-ului UE, care va avea loc astăzi la Bruxelles, la care va participa şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Autorea articolului, Halmai Katalin (corespondenta ziarului din Bruxelles) insistă asupra unei iniţiative germane, despre care şi Rador a scris de mai multe ori, şi anume condiţionarea finanţărilor din fondurile de coeziune UE de respectarea valorilor de bază ale UE.
Șefii de stat şi prim-miniştrii statelor membre discută astăzi la Bruxelles despre două componente importante ale Uniunii Europene: bugetul multianual şi reforma instituţională. La summit-ul informal nu va participa premierul Marii Britanii, Theresa May.
La dezbaterea de azi nu se adoptă decizii şi nu se vor da publicităţii declaraţii scrise. Discuţiile vor fi mediate de Donald Tusk (preşedintele Consiliului European n. r.) şi au două teme majore: priorităţile pe termen lung ale bugetului care va intra în vigoare după 2021 şi componenţa viitorului Parlament European.
Şefii de stat şi de guverne au căzut de acord ca după luna mai a anului 2019, numărul europarlamentarilor să scadă. Există consens şi în ceea ce priveşte dreptul de numire a următorului preşedinte al Comisiei Europene. Acesta trebuie să rămână în competenţa şefilor de stat şi de guverne. După cum se ştie, Parlamentul European ar dori ca succesorul lui Jean-Claude Juncker să fie ales din rândul capilor de listă ai partidelor politice care au reprezentanţi în legislativul european. Cu toate acestea, la desemnarea candidatului se va ţine seama de dorinţa europarlamentarilor, fără însă să garanteze acest lucru – a declarat un oficial de rang înalt al UE.
Ieșirea Marii Britanii din UE va modifica atât componenţa instituţiilor europene cât şi bugetul acesteia. După anul 2020, comunitatea trebuie să se gospodărească dintr-un buget diminuat cu 13 miliarde de euro, dacă ţările membre nu sunt de acord să-și mărească contribuţia. Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia deocamdată nu vor să plătească mai mult, susţinând că fiind mai puţine ţări, au nevoie de mai puţini bani. Celelalte state însă, acceptă mărirea contribuţiilor cu condiţia să se ştie care sunt obiectivele prioritare. Pentru problemele legate de migraţie, apărare şi securitate precum şi pentru programul foarte popular de schimb de elevi şi studenţi fiecare stat acceptă să cheltuie mai mult. Ne putem aştepta la mari divergenţe de păreri în ceea ce priveşte cele două mari capitole ale bugetului: sprijinul acordat agriculturii şi fondurile de coeziune. Dezbaterile cele mai aprinse pe aceste subiecte vor avea loc – probabil – după data de 2 mai, când UE va da publicităţii Cadrul Financiar Multianual post 2020.
Înainte de summit s-a distribuit o propunere a Germaniei potrivit căreia banii regionali să fie condiţionți de respectarea valorilor de bază ale Uniunii. În opinia Berlinului astfel de valori sunt solidaritatea şi statul de drept. Potrivit iniţiativei, din fondurile de investiţii ale UE trebuie sprijinite şi acele guverne care se angajează să adăpostească şi să integreze persoanele care au nevoie de protecţie internaţională. Banii ar putea să fie folosiţi pentru construirea de locuinţe şi organizarea de cursuri de învăţare a limbii şi pregătire profesională pentru refugiaţi. Propunerea este sprijinită de guvernul Italiei, dar acest lucru încă poate să se schimbe, pentru că în martie vor fi alegeri în peninsulă.
Ministrul polonez de afaceri europene, Konrad Szymanski zilele trecute s-a manifestat deschis împotriva acestui proiect, declarând că nu li se poate interzice ţărilor membre să-şi exercite drepturile garantate prin statutul UE. Un alt diplomat de rang înalt al unui stat central-european şi-a exprimat scepticismul faţă de capacitatea UE de a elabora un sistem de criterii ale respectării statului de drept unic şi valabil pentru toate ţările.
Poziţia ţărilor din Grupul Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria n.r.) este următoarea: nivelul sprijinului pentru agricultură şi al fondurilor de coeziune să rămâne neschimbat; toate regiunile ale UE, dar în primul rând cele slab dezvoltate să beneficieze în continuare din fondurile de coeziune; Cadrul Financiar Multianual următor să fie mai mare decât 1% din GNI (venitul naţional brut n. r.); să se păstreze conducerea descentralizată a politicilor de acordare a finanţărilor, să se simplifice proiectarea, execuţia şi controlul şi să nu crească cofinanţarea.
Ervin Székely – RADOR
