Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană discută, la Bruxelles, despre priorităţile viitorului buget comunitar după anul 2020. România – după cum a declarat preşedintele Klaus Iohannis – este interesată de păstrarea unor fonduri consistente pentru politici tradiţionale, precum cea de coeziune ori politica agricolă comună.
Reporter: Carmen Gavrilă – De obicei, negocierile pe marginea bugetului începeau o dată ce Comisia Europeană prezenta un proiect. De data aceasta mai întâi şefii de state şi de guvern vor să stabilească domeniile prioritare de finanţat după 2020 şi abia apoi Comisia Europeană să vină cu o propunere care să reflecte priorităţile politice fixate de Consiliul European. Propunerea Comisiei este aşteptată pe 2 mai. Până acum, aproximativ 70% din bugetul Uniunii mergea spre Coeziune şi Politica Agricolă Comună, însă Uniunea se confruntă cu probleme noi ca migraţia, securitatea şi apărarea şi nevoia de a investi în inovaţie şi cercetare. Cum după Brexit portofelul comun european va rămâne fără aproximativ 10 miliarde de euro anual, liderii trebuie să decidă dacă politicile tradiţionale de atenuare a diferenţelor de dezvoltare între statele membre mai sunt sau nu propritare. România admite că e nevoie de bani pentru noile provocări, dar vrea să nu fie afectate Coeziunea şi Politica Agricolă Comună. O primă soluţie ar putea fi mărirea contribuţiilor naţioale la puţin peste 1,1%, ideea la care România este deschisă, dar există ţări net contributoare, adică cele care dau la bugetul comun mai mulţi bani decât iau – ca Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – care nu sunt de acord. La actualul buget comun s-a ajuns după 29 de luni de negocieri dure, pentru bugetul de după 2020 Consiliul European ar trebui să ajungă la un acord spre finalul anului viitor, cel târziu începutul lui 2020./dursache/menescu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 februarie)
