Din motive umanitare părţile aflate în conflict în Siria trebuie să oprească orice acţiune armată, timp de 30 de zile. În timpul aceasta ajutoarele umanitare pot ajunge în ţară şi populaţia nevoiaşă poate să beneficieze de asistenţă medicală. Printre altele, aceasta este una dintre prevederile rezoluţiei adoptate sâmbătă în unanimitate de Consiliul de Securitate al ONU.
Adoptarea documentului iniţiat de Suedia şi Kuweit a fost amânată de două ori din cauza opoziţiei Rusiei. Votarea rezoluţiei a fost planificată pentru joi, dar a fost amânată pentru 24 de ore, iar vineri a urmat o nouă amânare de o zi. Sâmbătă votul a întârziat cu două ore, ceea ce arată că negocierile s-au prelungit foarte mult. Rezoluţia nu conţine sancţiuni în cazul în care una dintre părţile beligerante nu va respecta încetarea focului.
Membrii occidentali ai Consiliul de Securitate au respins propunerea Rusiei ca fiecare ajutor umanitar străin trebuie să fie aprobat de guvernul din Damasc. Întrucât reprezentantul Kremlinului a solicitat garanţii privind controlul ajutoarelor, peste două săptămâni CS se întâlneşte din nou să evalueze experienţele încetării focului.
Diplomaţii ruşi au reuşit să obţină ca încetarea focului să nu atragă după sine oprirea atacurilor împotriva grupărilor jihadiste, a Statului Islamic şi al Al-Kaida. Această prevedere a Rezoluţiei comportă unele riscuri, pentru că forţele guvernamentale conduse de preşedintele Bassar el-Assad îi consideră teroriste şi unele grupări rebele, pe care occidentalii însă nu le asimilează cu forţelor extremiste. O altă problemă care se ridică. este ce efect va avea prevederea amintită asupra situaţiei din Gouta de Est, având în vedere că această regiune este controlată de forţele jihadiste. Nu se ştie dacă în aceste condiţii armata siriană va opri sau nu atacurile în această zone, unde victimele pot fi din randul populației civile. În această regiune au rămas încă aproximativ 400.000 de persoane. Săptămâna trecută în urma bombardamentelor au fost 500 de victime, dintre care 127 au fost copii. Armata siriană a continuat şi sâmbătă operaţiunile militare în Gouta de Est, dar şi duminică s-a mai auzit zgomotul produs de arme – au menţionat observatori din Damasc.
Cu puţin timp înainte de adoptarea rezoluţiei CS, Turcia a solicitat comunităţii internaţionale să oprească bombardamentele din Gouta de Est. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, Ibrahim Kalin a scris pe pagina sa de Twitter că trebuie oprit măcelul. Totodată şi-a manifestat-o îngrijorarea din cauza evenimentelor şi Pietro Paolin, secretarul de stat al papei Francisc. Potrivit comunicatului său, Sfântul Scaun sprijină încetarea focului.
Adoptarea rezoluţiei pe de o parte este un succes, având în vedere catastrofa umanitară din Siria. Pe de altă parte însă, se poate constata cu ușurință cât de fragilă este înţelegerea. Problema principală este aceea că nu se mai poate vorbi de mult doar despre un război civil. Pe teatrul de operaţii sunt prezenţi actori puternici ai scenei politice. Statele Unite, Rusia şi mai nou Turcia. Primul sprijină forţele rebele, antiguvernamentale, în primul rând miliţiile kurde (YPG). Rusia s-a implicat în conflict pentru a lupta împotriva Statului Islamic, dar a fost interesată mai degrabă de menţinerea puterii preşedintelui Bassar el-Assad. Oficial şi Turcia urmăreşte anihilarea extremiştilor, dar practic luptă împotriva kurzilor, care reprezintă o minoritate importantă şi în Turcia şi ai cărei reprezentanţi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) se opun conducerii din Ankara. (Începând cu anul 2002 atât Turcia, cât şi Statele Unite consideră PKK drept organizaţie teroristă.) În aceste condiţii, Siria a devenit un teren de luptă pentru statele care doresc să aibă o influenţă mai mare în Orientul Mijlociu şi care deja se luptă direct şi nu doar prin interpuşi. Interesele sunt foarte mari şi par ireconciliabile, ceea ce diminuează şansele unei păci durabile în Siria.
Autor: Székely Ervin, RADOR
