Printre temele cele mai comentate de presa internaţională, la loc de frunte figurează propunerea făcută de Partidul Comunist din China de a anula limita de două mandate pentru preşedintele celei mai populate ţări din lume. Ziarele străine scriu de asemenea despre încheierea Olimpiadei de iarnă de la Pyeongchang şi anunţul că Phenianul este deschis unor negocieri directe cu Statele Unite. În plus, printre subiectele de mare interes pentru cotidianele din lumea întreagă se numără armistiţiul de 30 de zile convenit de Consiliul de Securitate al ONU pentru Siria.
„La încheierea Olimpiadei de iarnă, şeful comitetului olimpic elogiază dezgheţul diplomatic dintre cele două Corei”, titrează Washington Post, cu menţiunea că ştafeta pentru următoarele Jocuri a fost predată Beijingului. Acelaşi ziar din capitala americană relatează că Phenianul „şi-a exprimat disponibilitatea de a vorbi cu Statele Unite” după o întâlnire de o oră între preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi reprezentantul liderului nord-coreean, generalul Kim Yong Chol. New York Times vorbeşte despre o „potenţială victorie diplomatică pentru dl Moon”, dar apreciază că este încă prea devreme pentru a conchide că este vorba de o realizare majoră. Mai ales că, după cum constată ziarul new-yorkez, biroul preşedintelui sud-coreean nu a dezvăluit dacă Phenianul nu a condiţionat începerea negocierilor cu Statele Unite, de exemplu de suspendarea manevrelor militare comune ale Coreii de Sud cu Statele Unite, pe care le califică drept repetiţii pentru o invazie. Pe de altă parte, La Libre Belgique scrie despre decizia administraţiei Trump de a impune noi sancţiuni Phenianului şi reacţia autorităţilor nord-coreene, care consideră măsurile punitive drept un „act de război”. Rămânem în zonă, cu anunţul venit de la Beijing despre proiectul de modificare a constituţiei, care îi va permite preşedintelui Chinei să rămână la putere „dincolo de limita actuală de două mandate”, după cum relatează Financial Times. „Xi ar putea domni pe viaţă”, constată The Times. Iar Le Monde punctează că, „de la preluarea puterii în 2012, Xi Jinping, care are 64 de ani, a concentrat autoritatea în mâinile sale cum nu a mai făcut nici un alt conducător chinez” în ultimele decenii, prin declanşarea unei lupte împotriva corupţiei, soldată cu sancţionarea a mai mult de un milion de cadre dar considerată de unii un mijloc prin care preşedintele se debarasează de orice opoziţie internă”. Acelaşi ziar parizian relatează despre convorbirea telefonică pe care au avut-o preşedintele Macron, cancelarul Merkel şi liderul de la Kremlin despre rezoluţia ONU care instituie un armistiţiu umanitar în Siria. Cei trei lideri „au îndemnat la continuarea eforturilor comune pentru aplicarea încetării focului” în zona Gouta, notează Le Monde, cu menţiunea că „Iranul va continua operaţiunile” întrucât rezoluţia prevede şi excepţii. De exemplu, în cazul grupărilor teroriste precum Statul Islamic sau al-Qaida, în condiţiile în care „Rusia şi regimul sirian deopotrivă acuză o mare parte a rebelilor sirieni că sunt membri al-Qaida, conferindu-şi mandat pentru continuarea atacurilor”, evidenţiază The Telegraph. Însă, după cum constată The Guardian, Rusia se află la rândul ei în impas în Siria, întrucât „deşi se pare că Assad nu mai este în pericol să fie îndepărtat de la putere, ceea ce mai rămâne din Siria nu mai seamănă deloc cu ţara dinainte de război”. Iar autoritatea centrală a fost subsumată „mai întâi grupurilor opoziţiei, iar apoi actorilor regionali care sunt şi ei tot mai implicaţi în prefigurarea rezultatului conflictului în interes propriu, ceea ce se pliază doar parţial pe dorinţele lui Putin”, explică jurnalul londonez. Şi dacă numărul victimelor bombardamentelor în zona siriană Gouta se ridica înainte de adoptarea rezoluţiei ONU la peste 500 de morţi, ziarul Haberturk de la Ankara aminteşte că în Yemen, o altă ţară din regiune care se confruntă cu un război civil, „22 de milioane de oameni aşteaptă ajutor umanitar” şi două persoane din trei nu ştiu sigur dacă la următoarea masă vor mai avea ce mânca. În fine, presa străină îşi îndreaptă privirile şi spre Ierusalim. Oraşul sfânt nu captează atenţia din pricina perioadei în care se află credincioşii creştini, ci din două motive diferite. După cum consemnează ziarul belgian Le Vif, „ambasada americană va fi mutată la Ierusalim în luna mai”, un anunţ considerat „extrem de îngrijorător” de către Ankara, care acuză Washingtonul că subminează speranţele de pace în Orientul Mijlociu. În acest context, „Turcia va continua, împreună cu majoritatea comunităţii internaţionale, să apere drepturile legitime ale palestinienilor”, precizează Le Vif. Iar Washington Post informează că „Biserica Sfântului Mormânt” de la Ierusalim a fost închisă, în cadrul unei dispute cu autorităţile israeliene. Demersul fără precedent a fost provocat de taxele impuse de municipalitate asupra proprietăţilor bisericii din oraşul sfânt, explică ziarul din capitala americană. Iar Jerusalem Post notează că în acest fel „liderii bisericii protestează faţă de tentativa de slăbire a prezenţei creştine la Ierusalim” şi îl citează pe custodele cheilor Bisericii Sfântului Mormânt, care susţine decizia preoţilor şi le cere autorităţilor să revină asupra intenţiei de impozitare a lăcaşului: „Acum este perioada Paştelui”, când „zeci de mii de oameni vin aici la biserică”, iar „închiderea porţilor este o lovitură severă pentru toţi cei care au economisit bani ca să vină aici şi să petreacă aici sărbătorile”, a spus Adeeb Jawad Joudeh al-Husseini, citat de Jerusalem Post.
Adriana Buzoianu, RADOR
