În timp ce mulţi comentatori şi politicieni se întreabă cum va decurge procesul de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, la nivelul negociatorilor începe să se discute cum va arăta perioada de tranziţia post-Brexit. Dacă Marea Britanie îşi doreşte o tranziţie mai lungă şi mai blândă, negociatorul-şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, citat de publicaţia belgiană Le Vif, insistă că „Perioada de tranziție după plecarea britanicilor din Uniune va trebui să fie scurtă și bine definită în timp”. „Noi am propus 21 de luni pentru a ne suprapune pe bugetul multianual al UE, în vigoare până în 2020”, a amintit negociatorul european şi a adăugat că viitorul acord trebuie să se axeze pe trei puncte cheie: soarta expaţilor, reglementarea financiară a Brexit și viitorul frontierei irlandeze. „Londra dă un meniu complet pe un pachet de cartofi prăjiţi”, titrează La Libre Belgique şi reia comentariile unui fost oficial din ministerul britanic al Comerțului, care afirmă că „A rupe legăturile comerciale actuale cu Uniunea Europeană pentru noi acorduri comerciale după Brexit este echivalent cu a da un meniu complet pe un pachet de chipsuri”. Fostul secretar general al ministerului Comerțului exterior până în martie 2017, Martin Donnelly a opinat că „niciun acord viitor semnat de Regatul Unit nu va putea compensa ceea ce abandonăm”. Afirmaţiile sale vin cu puţin înainte ca ministrul comerțului exterior, fervent apărător al Brexit, să rostească un discurs privind avantajele de a avea politici comerciale independente după ieșirea Regatului Unit din UE, aminteşte La Libre Belgique. Proiectul Brexit în formă actuală este contestat şi de premierul scoţian Nicola Sturgeon, care a arătat că parlamentul Scoţiei nu va aproba documentul prezentat de premierul Theresa May fiindcă încalcă principii ale descentralizării. „Încercăm să protejăm puterile pe care Parlamentul Scoțian le are deja – precum agricultura, pescuitul, politicile de mediu, standardele alimentare, justiţia sau sănătatea”, a declarat premierul scoţian citat de publicaţia The Scotsman. Iar Herald Scotland comentează că „Nicola Sturgeon vrea să îşi introducă propria legislaţie riscantă pentru a opri Westminsterul să acapareze puterile, în cea mai profundă ciocnire constituţională de după descentralizare”. Tot din registrul politicii europene, presa reţine că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se confruntă cu o scădere abruptă a popularităţii. Un sondaj de opinie citat de Le Soir arată că preşedintele Macron bate recordul de nepopularitate de la venirea la Palatul Elyssee, în mai 2017. El a pierdut 6 puncte din popularitate față de ianuarie și 11 față de decembrie, 43% dintre francezi fiind de părere că este un președinte bun. Scăderea în sondaje se explică, printre altele, prin reforma începută a contribuţiilor sociale, „din cauza căreia Emmanuel Macron pierde 9 puncte printre pensionari”, mai arată Le Soir. Dacă în ţara sa se bucură de un nivel tot mai scăzut de popularitate, în schimb Emmanuel Macron este „Ultima şansă a Europei”, după cum titrează ziarul polonez Rzeczpospolita. „Germanii nu au guvern, Londra este plonjată în Brexit, italienii pot fi conduși de populiști, Spania este amenințată de dezmembrare”. Aşa este prezentat contextul politic european în care Macron a demarat o serie de reforme pe piaţa muncii dar şi proiecte care au în centrul lor Europa. „Germanii văd acest lucru, ei știu că pot conta pe Macron, că face ceea ce spune. Acum, mișcarea aparține Berlinului”, comentează Rzeczpospoilta cu referire la tandemul franco-german cunoscut ca locomotivă a economiei şi politicii europene. Presa internaţională continuă să urmărească îndeaproape şi situaţia din Siria, cu accent pe acordurile de încetare a focului şi pe situaţia umanitară din Ghouta Orientală, regiune apropiată de capitala Damasc. Există două versiuni ale armistiţiului, scrie Le Monde şi aminteşte că ONU a votat o încetare a ostilităţilor timp de o lună pe când Rusia a propus câte cinci ore zilnic de armistiţiu umanitar pentru evacuarea civililor şi furnizarea de ajutoare. Însă, comentează cotidianul turcesc Daily Sabah, „armistiţiul nu a fost eficient în a împiedica regimul să atace oraşul Ghouta. 400.000 de persoane trăiesc acolo cu alimente şi medicamente insuficiente însă regimul continuă să atace şi să blocheze ajutoarele internaţionale. Deşi ONU consideră privarea de apă şi alimente drept crime de război, nu s-a reuşit încetarea asediului”. Noi evoluţii se înregistrează în cazul controversatei decizii a municipalităţii din Ierusalim de a taxa proprietăţile deţinute de biserici. Un anunţ făcut la sfârşitul săptămânii trecute de autorităţi a generat un protest inedit, reprezentanţii clerului luând decizia de a închide Biserica Sfântului Mormânt. Municipalitatea din Ierusalim a revenit asupra măsurii şi a anunţat că va suspenda colectarea taxei asupra proprietăţilor bisericii altele decât lăcaşele de cult, ca o consecinţă a deciziei adoptate de premierul Benjamin Netanyahu şi de primarul Nir Barkat de a forma o comisie pentru identificarea unei soluţii la această problemă, informează Jerusalem Post. Potrivit unei surse apropiate de Patriarhia greacă, capii bisericilor încă mai discută dacă să deschidă sau nu porţile bisericii. Publicaţia franceză La Croix completează că o altă cauză care a făcut bisericile să reacţioneze vehement este o propunere de lege depusă la Knesset în iulie 2017, care complică vânzarea terenurilor Bisericilor către cumpărători privaţi şi facilitează, în schimb, răscumpărarea lor de către statul Israel.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
