Publicarea de către Uniunea Europeană a primei versiuni a acordului privind Brexitul a stârnit reacţii vehemente pe scena politică şi în presa din Marea Britanie, cu perspectiva aruncării în criză a negocierilor dintre cele două părţi, după cum constată The Guardian. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, a recunoscut că pe viitor ar putea fi necesare controale la graniţele dintre blocul comunitar şi Regatul Unit şi că pentru a se evita impunerea unei frontiere dure între cele două Irlande, Bruxelles-ul ar putea păstra Irlanda de Nord în uniunea vamală europeană, detaliază The Guardian, atrăgând atenţia că un astfel de demers ar putea împinge lucrurile într-o fază periculoasă. Măsura ar separa regulile economice din Irlanda de Nord de restul Marii Britanii şi reaprinde o dezbatere care a fost pe punctul de a bloca negocierile în decembrie anul trecut, explică The Wall Street Journal. „Niciun prim-ministru britanic nu ar putea fi de acord vreodată cu aşa ceva”, a venit prompt replica premierului Theresa May, avertizând că propunerea ar putea fi o ameninţare pentru ordinea constituţională a ţării sale, notează Financial Post. Bruxelles-ul îşi apără propunerea spunând că „se pregăteşte pentru orice eventualitate”, scopul fiind acela de a crea condiţiile ca viaţa de la graniţa irlandeză să se desfăşoare la fel ca în prezent, chiar şi după un Brexit dur, constată The Independent Ireland. Ministrul britanic de externe contraatacă, acuzându-i pe susţinătorii rămânerii Marii Britanii în UE că se folosesc de problema graniţei irlandeze pentru a stopa Brexitul şi propune chiar impunerea unei graniţe dure între cele două Irlande, ceea ce ar însemna o schimbare a liniei declarate de Londra până acum, notează The Telegraph. Lucrurile nu sunt însă deloc clare la Londra, unde, linia promovată de Theresa May ar putea fi învinsă de o majoritate tot mai mare a adepţilor unui Brexit blând, cu posibilitatea rămânerii Marii Britanii în uniunea vamală europeană, constată Business Insider. O intervenţie, considerată drept explozivă de Telegraph, a avut în acest sens fostul premier conservator John Major care, potrivit The Sun, cere Parlamentului să îmblânzească planurile Theresei May faţă de Brexit şi susţine, potrivit The Independent, că poporul britanic are „tot dreptul” de a inversa Brexitul printr-un al doilea referendum.
În criza siriană, aşa-zisa „pauza umanitară” provoacă mai multe lupte şi mai mulţi morţi, constată New York Times. Le Vif vorbeşte despre o compromitere a armistiţiului decretat luni în enclava rebelă Ghouta de Est, unde aproape 600 de civili au fost uciși în 10 zile de bombardamente ale regimului Assad şi constată că ostilitățile au fost reluate între armata siriană și insurgenți. Iar situaţia nu este mai favorabilă nici pe frontul diplomatic. „Parisul face presiuni asupra Moscovei să impună o încetare a focului”, iar „Washingtonul se bate în declaraţii puternice, fără însă a ieşi din registrul diplomatic”, remarcă Le Monde.
În România, Parchetul Anticorupţie se declară „victima unor atacuri fără precedent”, constată L’Express, citând-o pe procurorul şef, Laura Codruţa Kövesi. Cotidianul francez scrie că şefa DNA a prezentat raportul anual în prezenţa unor magistraţi şi a şefului statului şi observă că „spre deosebire de anii precedenţi, niciun membru al guvernului de stânga nu a fost prezent în sală”. „Mai mulţi responsabili ai coaliţiei de la putere au acuzat DNA de „fabricarea unor dosare politice” şi au cerut o „reformă în profunzime” a acestei instituţii, explică L’Express. Ziarul francez mai adăugă şi că, potrivit unui raport european din 2014, „DNA, creat în 2002 şi compus din o sută de magistraţi, este una din cele cinci instituţii anti-corupţie cele mai eficiente din UE”. „Șefa asediată a anticorupției din România se mândrește cu un număr-record de anchete”, titrează Washington Post, detaliind că în raportul prezentat miercuri, Laura Codruţa Kovesi a declarat că „anul trecut au fost trimiși în judecată în cazuri legate de corupție 1.000 de funcționari publici, inclusiv trei miniștri, șase parlamentari și un fost președinte al parlamentului”. Ziarul american mai notează şi că „ministrul justiției Tudorel Toader a cerut destituirea lui Kövesi pe motiv că ea ar fi nepotrivită pentru funcție, însă această solicitare a fost respinsă marți de către cel mai important organ judiciar al țării”. „Ultimul cuvânt de spus îl are preşedintele, iar el a susţinut-o pe Kövesi „, notează New York Times, titrând: „Președintele României spune că demiterea șefei anticorupție este departe”. Der Standard subliniază că CSM a respins revocarea şefei DNA, după ce nimeni, cu excepţia ministrului justiţiei, nu a votat pentru revocare. Cotidianul austriac vorbeşte şi despre venirea la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pentru a discuta despre „controversata reformă a justiţiei din România, pe care vor s-o aplice social-democraţii (PSD) şi liberalii de la guvernare”, precum şi despre „recenta propunere de revocare a vânătorului suprem al corupţiei”.
În Europa, valul de ger siberian a urcat deja bilanţul tragic la 46 de morţi, constată AFP. „De la Marea Baltică până la Marea Mediterană, Bătrânul Continent este strâns în gheara gerului siberian”, scrie Il Messagero. „Denumit Buran sau „Fiara din Est“, potrivit presei britanice, „Ursul siberian“ aşa cum i se spune în Țările de Jos, sau „Moscova-Paris“, cum l-au botezat francezii, gerul provoacă neplăceri transporturilor și multă teamă pentru starea de sănătate a celor mai vulnerabili, în special a persoanelor fără adăpost și a vârstnicilor”, explică ziarul italian. „Un val de frig venit din Rusia a produs scăderi drastice de temperatură, generând cel mai redus nivel înregistrat în ultimii zeci de ani în numeroase regiuni ale Bătrânului Continent ” scrie şi publicaţia Challenge. „În Europa este atât de frig acum, încât Polul Nord ar putea părea un refugiu călduros”, conchide şi Washington Post. (Carolina Ciulu, RADOR (28 februarie)
