Miercuri (28 februarie) cotidianul german Der Tagesspiegel a publicat un amplu interviu cu ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth. Politicianul a vorbit despre faptul că Uniunea Europeană nu a acordat suficientă atenţie proceselor complexe care se desfăşoară în Europa Centrală şi de Est vorbind în special despre situaţia din Ungaria şi Polonia. Oficialul a reiterat poziţia Germaniei privind împărţirea bugetului multianual al UE şi în funcţie de ataşamentul ţărilor membre la valorile democraţiei.
Referindu-se la situaţia din Ungaria ministrul a spus: „Orbán Viktor este un prim-ministru ales în mod democratic. Cu toată acestea pe mine mă îngrijorează că pornind de la ideea democraţiei majoritare, acesta crede că nu este necesar să avem în vedere şi minoritatea şi conceptele care diferă de ale sale. Este ciudat pachetul de legi, numit <<Stop Soros>> prin care doreşte să limiteze sprijinul acordat de George Soros societăţii civile şi organizaţiilor care se ocupă de refugiaţi. Credem că în Ungaria, în cadrul campaniei anti-Soros – folosind fonduri publice – se utilizează modele periculoase. Soros este diabolizat drept un „capitalist-finanţist evreu” şi un sprijinitor ilegal al refugiaţilor. Oricine are dreptul să îl critice pe George Soros, dar diabolizarea care se întâmplă acum în Ungaria o consider periculoasă.”
Referitor la întrebarea dacă cu această retorică exagerată Orbán urmăreşte să rămână la putere şi după luna aprilie (când o să aibă loc alegeri parlamentare n. r.), ministrul a declarat: „ În orice campanie electorală competitorii doresc să aibă o poziţie favorabilă. Cu toate acestea, trebuie respectate câteva principii. Astfel, de exemplu este inacceptabil ca o ţară membră a Uniunii Europene să vorbească cu un asemenea dispreţ despre valorile noastre europene, cum o face guvernul maghiar. UE reprezintă mai mult decât Piaţa Comună. Uniunea este o comuniune de valori, ceea ce creează obligații pentru fiecare stat membru. Guvernul federal german nu este interesat să intre într-un conflict bilateral cu Ungaria, ci dimpotrivă. Însă nu putem să închidem ochii, dacă undeva nu sunt respectate valorile uniunii. Uniunea deja nu mai foloseşte anumite mijloace faţă de Ungaria şi din acest punct de vedere suntem cu totul alături de Comisia Europenă. În acest moment încă nu pot aprecia dacă trebuie sau nu să aplicăm procedura prevăzută de articolul 7 (este vorba despre art. 7 din Tratatul Uniunii Europene care reglementează procedura suspendării dreptului de vot al unei ţări membre care încalcă în mod sistemic valorile de bază ale UE. n. r.) dar am declanşat procedura de „infringement” împotriva a trei ţări – Polonia, Ungaria şi Cehia pentru că au refuzat să implementeze decizia Comisiei privind relocarea refugiaţilor. Ar însemna mult, dacă Budapesta ar renunţa la acea propagandă, cum că migraţia este „periculoasă pentru securitatea, modul de viaţă, cultura noastră creştină” În Ungaria în prezent sunt în jur de 400 de refugiaţi. Este o distorsionare a realităţii să spui că ţara este invadată de refugiaţi. Suntem de acord cu Ungaria: graniţele externe (ale uniunii n. r.) trebuie întărite. Nu este vorba despre construcţia unei fortăreţe europene, ci despre faptul că fiecare cetăţean european are dreptul să ştie cine pătrunde în Uniunea Europeană.
Referitor la întrebarea dacă Ungaria trebuie sancţionată din nou cu o decizie majoritară, dacă refuză în continuare acceptarea cotelor de refugiaţi, ministrul a răspuns: „O să vedem. În UE nu trebuie să ne cerem scuze pentru că aplicăm procedurile legislative obişnuite. Nu este vorba deloc de o încălcare a dreptului, dacă folosim această procedură. În câteva ţări este relativ nouă problema migraţiei şi a integrării refugiaţilor, au experienţă mai puţină în acest domeniu cum are Germania. Înţeleg acest lucru. Tocmai de aceea este atât de important ca ţări ca Germania să dea exemple pozitive şi să expliciteze: convieţuirea religiilor, culturilor, etnicilor câteodată nu este uşoară, dar ne întăreşte şi ne îmbogăţeşte.
Referitor la propunerea Angelei Merkel ca în viitor acordarea sprijinului financiar să fie condiţionată de acceptarea refugiaţilor, Roth a opinat: „Dezbaterea despre Cadrul Financiar Multianual ar trebui separată de situaţia din Ungaria şi Polonia. Ceea ce ne dorim în legătură cu bugetul UE, se va aplica pentru toate cele 27 de ţări membre. Am avut în vedere două considerente: în primul rând să aibă consecințe financiare dacă o ţară realizează sau nu reformele solicitate de la aceasta, iar în al doilea rând dorim să condiţionăm fundamental acordarea banilor UE de respectarea principiilor statului de drept. Aici nu vorbim doar despre tăieri de fonduri şi sancţiuni. Noi recomandăm ca în viitor să se creeze un fond financiar special pentru sprijinirea valorilor şi a statului de drept. Din acest fond s-ar putea sprijini societatea civilă oriunde, unde statul de drept ajunge sub presiune. S-ar putea crea un astfel de fond pentru investiţii strategice în cadrul fondului existent”
Referitor la Polonia ministrul Roth a declarat: „Înainte de toate aş vrea să precizez că aceasta (declanşarea procedurii prevăzute de art. 7 a Tratatului Uniunii Europene împotriva Poloniei n.r.) nu este o problemă a Germaniei, ci o dispută între Polonia şi Uniunea Europeană. Eu încă sper că partenerii noştrii polonezi își vor exprima acordul să satisfacă solicitările Comisiei Europene. Pe de altă parte însă, trebuie să fie clar că în ceea ce priveşte respectarea statului de drept nu vom face nici o concesie.
Concluzionând, ministrul a afirmat: „În mod autocritic trebuie să recunoaştem că membrii vechi şi noi şi după 14 ani de la lărgirea estică a Uniunii sunt încă străini unii pentru alţii. Încă nu s-au sudat ceea ce în realitate sunt părţi ale aceluiaşi întreg. Ne-am ocupat prea puţin de situaţia din Europa Centrală şi de Est. […] În Occident deseori se subapreciează acel proces de transformare uriaşă economică şi socială pe care oamenii din această regiune l-au făcut după 1989. Aceasta în cazul în care au rămas în patria lor. Numai începând din 2010 din Ungaria au emigrat 600.000 de mii de oameni, majoritatea lor fiind tineri. Mai ales cei mobili şi cu orientare pro-europeană au părăsit cu milioanele Europa Centrală şi de Est şi acest lucru nu este voie să-l uităm.
Ervin Székely
