MAGYAR TELEVIZIÓ (Ungaria), 4 martie – Potrivit unui cercetător finlandez, ceangăii din Moldova au o dorinţă mai puternică pentru revigorarea limbii lor materne, în comparaţie cu comunităţile sami sau laponă. Aceste grupuri beneficiază de tot sprijinul statului finlandez pentru revigorarea limbii lor materne, dar programele destinate acestora au dat mai puţine rezultate faţă de programele de predare a limbii maghiare pentru ceangăii din Moldova. Profesorul Universităţii Jyvaskay din Finlanda, Petteri Laihonen, care cercetează din 2016 în cadrul unui programul al Academiei de Ştiinţe din Finlanda programul maghiar de studii elaborat special pentru ceangăii moldoveni, a prezentat recent rezultatele cercetărilor sale în cadrul unui seminar organizat de Institutul de Etnografie şi Antropologie a Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
Programul este susţinut şi de statul ungar
În cadrul programului, aproximativ 2.000 de copii, din 30 de localităţi, învaţă în şcoli limba maghiară, respectiv în cadrul orelor de după-amiază. Petteri Laihonen a spus că sprijinul acordat de statul ungar este un factor care îi motivează pe participanţii la acest program, însă şi fără această motivaţie interesul este mare. În opinia cercetărului, cheia acestui interes îl reprezintă faptul că aceşti copii învaţă limba maghiară prin joacă sau prin cântece. Petteri Laihonen a mai menţionat că, în cadrul programului de cercetare condus de el, sunt create diferite momente pentru folosirea limbii maghiare pe care le înregistrează pe suport video, iar pe baza acestora este analizat comportamentul copiilor. Pe lângă acesta, realizează şi interviuri cu profesorii care participă la acest program de studii. Pentru cercetător, un fenomen aparte îl reprezintă cazul unui cursant la programul de masterat a Universităţii Babes-Bolyai, Timaru Carina, care provine din Pustiana şi care a urmat acest program de studii în limba maghiară destinat ceangăilor. Datorită acestui program, Timaru Carina a ajuns să înveţe la universitatea din Cluj-Napoca. Timaru Carina reuşeşte să participe la programul cu copii datorită faptului că nu este considerată ca fiind o persoană străină.
Ar trebui să fim mai toleranţi cu dialecte
Potrivit cercetătorului, dorinţa este păstrarea dialectului ceangăilor din Moldova. Vorbitorii acestui dialect învaţă şi bazele limbii maghiare literare, pentru ca ei să reuşească şi în altă parte, de exemplu, la Miercurea Ciuc sau la Budapesta. În opinia sa, în cadrul maghiarilor trebuie intensificat sentimenul de toleranţă faţă de dialecte şi trebuie, de asemenea, conştientizat că ceangăii maghiari care vorbesc atât dialectul ceangău, cât şi limba maghiară general acceptată, este mai bogat decât maghiarul din Ungaria, care cunoaşte numai limba literară.
Fraţii noştri ceangăi
Prin ceangăi înţelegem grupurile de popoare desprinse din secui. Distingem trei grupuri principale: ceangăii moldoveni, cei din Ghimeş şi cei din Ţara Bârsei. Originea cuvântului ceangău este, probabil, verbul „a migra”, „a desprinde”. Marea majoritate a acestei comunităţi a ceangăilor, bogată în cultură muzicală şi din punct de vedere etnografic, este reprezentată de ceangăi moldoveni, care numără aproximativ 62 de mii de suflete. Interesant este că o mică parte a acestui grup, ceangăii din nord, vorbesc o variantă a limbii maghiare care a păstrat multe aspecte ale limbii maghiare din Evul Mediu. Ei folosesc multe cuvinte arhaice care au dispărut deja din limba maghiară de azi şi mai folosesc şi multe cuvinte împrumutate din limba română./rganciu/menescu
MAGYAR TELEVIZIÓ (Ungaria), 4 martie
