Italienii au fost chemaţi duminică la urne, după o campanie electorală marcată de furie la adresa imigranţilor şi de pesimism asupra perspectivelor economice ale Italiei, notează Washington Post, comentând că rezultatul acestor alegeri va da măsura puterii pe care au partidele populiste anti-sistem care se luptă cu partidele tradiţionale în întreaga Europă, consideră Washington Post. „Niciodată viitorul politic nu a fost atât de incert”, constată Corriere della Sera, în timp ce Le Monde remarcă deficienţele de organizare, generate de un sistem electoral aplicat acum pentru prima dată şi atât de complicat încât pentru a-l înţelege „ai nevoie de diplomă de bac şi de un kilogram de paracetamol la îndemână”. Chiar dacă Europa se teme că populiştii şi extremiştii câştigă teren, The Guardian consideră totuşi că aceste alegeri nu vor fi un test pentru Uniunea Europeană, pentru că, de fapt, ele reflectă o întreagă tradiţie de instabilitate politică în Italia în care problemele majore legate de corupţie şi crima organizată au dus la implozia sistemului politic la sfârşitul secolului XX.
Pentru Germania în schimb, ziua de duminică a fost una favorabilă, aducându-i mult aşteptatul guvern. Social-democraţii au votat duminică pentru o nouă mare coaliţie cu alianţa de centru-dreapta a Angelei Merkel, punând capăt unei incertitudini de aproape jumătate de an care a dus la întârzieri pe mai multe fronturi presante, în special în dezbaterea legată de reformarea UE, scrie Politico. Europa a primit cu uşurare decizia social-democraţilor, constată Handelsblatt, pentru că, după cum explică Financial Times, formarea noului guvern va duce „la restabilirea rolului conducător al Germaniei în UE, într-un moment de provocări politice în creştere, cum ar fi un război comercial care se prefigurează cu SUA, tensiunile tot mai mari legate de Brexit şi solicitările franceze de reformare a zonei euro”. În faţa atâtor provocări globale, pentru Merkel, adevărata muncă dificilă ar putea începe abia acum, în cel de-al patrulea, şi probabil, ultimul său mandat, consideră Bloomberg. Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a grăbit să salute noua coaliţie germană ca fiind „o veste bună pentru „Europa”. „Franţa şi Germania vor lucra împreună în săptămânile următoare pentru a dezvolta noi iniţiative şi pentru a face proiectul european să avanseze”, a dat asigurări Macron, citat de Le Figaro.
Pe plan economic, anunţul făcut de preşedintele american de a impune taxe pentru importurile de oţel şi aluminiu în scopul protejării producătorilor americani cresc perspectivele unui război comercial între marile puteri. Deşi impactul acestei măsuri nu ar fi foarte mare, mulţi experţi se tem că este doar începutul impunerii de tarife pentru o serie de alte importuri care ar angaja SUA într-un război comercial mult mai amplu, cum probabil lumea nu a mai avut de la Marea Recesiune, explică New York Times, care avertizează că impactul economic va fi devastator şi pentru SUA, dar şi pentru întreaga lume. Un avertisment similar a venit şi din partea Fondului Monetar Internaţional care, potrivit Le Soir, a îndemnat ţările lumii „să conlucreze constructiv pentru a reduce barierele comerciale şi pentru a rezolva diferendele fără a recurge la asemenea măsuri de urgenţă”. Europa se pregăteşte să riposteze, observă Le Figaro, dar Donald Trump promite să-şi înăsprească retorica împotriva liderilor europeni care anunţă contramăsuri, deşi aceştia sunt cei mai apropiaţi aliaţi ai Americii, remarcă Washington Post. China, la rândul ei, declară că nu doreşte un război comercial, arătându-se deschisă purtării unor discuţii în viitorul apropiat, dar avertizează că nu va permite o vătămare a intereselor sale, notează South China Morning Post. „Războaiele comerciale sunt rele şi greu de câştigat” îi răspunde şi Marea Britanie lui Donald Trump, notează Bloomberg, după ce, potrivit Le Vif, preşedintele american s-a arătat încântat de reacțiile îngrijorate ale partenerilor comerciali ai Statelor Unite, asigurând că “războaiele comerciale sunt bune şi ușor de câștigat”,.
Pe plan militar, ecourile la etalarea de către Vladimir Putin a noilor arme ruseşti continuă să se regăsească în presa internaţională. „Putin vorbeşte despre rachetele rusești pentru a-și spori popularitatea”, consideră Le Monde, în timp ce Nezavisimaia Gazeta observă că, dincolo de problemele destinate publicului intern, principala parte a mesajului preşedintelui Federaţiei Ruse a fost adresată Statelor Unite. „Folosind materiale video, Putin a relatat și a demonstrat amănunțit modul în care Rusia are de gând să răspundă la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă și să restabilească echilibrul strategic”, scrie ziarul moscovit. Tot presa rusă, şi anume agenţia Tass, reţine însă opinia unui expert militar de la Bruxelles, potrivit căreia, NATO nu-şi va revizui planurile europene de apărare anti-rachetă după mesajul lui Putin. În plus, New York Times notează că, potrivit Alianţei Nord Atlantice, avertismentele transmise de președintele Vladimir Putin aliaților NATO sunt „inacceptabile” și nu ajută eforturile de temperare a tensiunilor.
„Elveţienii resping anularea taxei Radio-TV”, titrează BBC, explicând că la referendumul de duminică principalul argument a fost că anularea taxei ar putea distruge capacitatea insituţiei publice de presă de a reflecta diversitatea Elveţiei şi de a da o voce tuturor celor patru comunităţi formate în jurul limbilor vorbite în ţară. Corriere della Sera remarcă votul covârşitor, de peste 70% în favoarea menţinerii taxei radio-tv, chiar dacă, ridicându-se la 400 de franci elveţieni pe an, este cea mai scumpă din întreaga Europă. „Un consens atât de larg pentru menţinerea taxei impresionează, mai ales în Italia, unde taxa în favoarea radioteleviziunii RAI era până acum puţin timp una dintre cele mai ocolite şi unde în campania electorală a fost propusă eliminarea sa de către Partidul Democrat”, comentează ziarul italian. „Este un semnal foarte puternic pentru întreaga Europă că pentru prima dată, un serviciu public de presă a fost capabil să-şi bazeze legitimitatea în mod direct pe sprijinul electoratului”, subliniază şi comunicatul European Broadcasting Uninon.
Carolina Ciulu, RADOR
