La data de 10 martie 1854 la Târgu Mureş au fost executaţi revoluţionarii secui Gálffy Mihály, Horváth Károly şi Török János. Cei trei au participat la o iniţiativă a colonelului de artilerie Makk József pentru a reizbucni revoluţia maghiară care a fost înnăbuşită în anul 1849. Scopul lui Makk – care avea acordul lui Kossuth Lajos pentru această acţiune – a fost răsturnarea Habsburgilor de la putere din Ungaria. Planul lui Makk a eşuat însă, serviciul secret Habsburgic a reuşit să se infiltreze printre revoluţionari şi conducătorii acesora, printre care cei trei revoluţionari amintiţi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Ulterior, la locul execuţiei, la Târgu Mureş s-a ridicat un monument comemorativ pe care a fost inscripţionat un citat al scriitorului Jókai Mór „Poziţie naţională liberă, independentă”.
La data de 6 ianuarie 2012, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) – organizaţie fără personalitate juridică având ca scop realizarea autonomiei Ţinutului Secuiesc – prin preşedintele său, Izsák Balázs, a propus ca data de 10 martie să fie declarată Ziua Libertăţii Secuieşti şi chiar din acel an a organizat o manifestaţie şi un marş la Târgu Mureş. Evenimentul nu a fost lipsit de tensiuni, la marş au participat şi câţiva membri ai unor formaţiuni civice din Ungaria cunoscute ca fiind extremiste, iar o parte dintre participanţi au scandat lozinci revizioniste. Incidente similare au mai avut loc şi în anul 2014.
După entuziasmul primilor ani, manifestaţia şi-a pierdut din amploare. Anul trecut, pe o ploaie torenţială, au participat la manifestare doar aproximativ 500 de persoane.
Este de menţionat că prin declararea zilei de 10 martie ca Ziua Libertăţii Secuieşti, Consiliul Naţional Secuiesc a urmărit şi anumite calcule politice. Întrucât sărbătorirea revoluţiei maghiare în data de 15 martie a fost oarecum monopolizată de UDMR (deşi celelalte formaţiunile politice maghiare în anii anteriori au încercat să-i sărbătorească separat pe paşoptiştii, dar de obicei nu au avut audienţa scontată), CNS a avut nevoie să se legitimeze printr-o manifestare proprie. Atitudinea UDMR-ului a fost ambiguă faţă de această comemorare anuală a revoluţionarilor. La început, în anul 2012, UDMR s-a delimitat de acţiunea CNS, dar unii lideri ai formaţiunii, mai ales din judeţele Harghita şi Covasna au participat la demonstraţie. Anul următor însă, UDMR a participat la comemorare, mai mult i-a mobilizat pe membrii şi pe simpatizanţii săi la participare. În acel an s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la manifestare, de aproximativ 30.000 de persoane. Din 2014 însă, colaborarea dintre UDMR şi CNS pe acest subiect a fost întreruptă. În acest an UDMR se implică din nou în organizarea evenimentului, iar preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, că s-a consultat şi cu preşedintele Uniunii şi Kelemen Hunor le sprijină demersul, a solicitat însă doar ca aceștia să se abțină de la sloganuri care pot leza demnitatea altora, apel la care a subscris şi preşedintele CNS, Izsák Balázs – scrie portalul de ştiri maszol.ro
Autorităţile locale din Târgu Mureş consideră drept provocatoare manifestaţia, motiv pentru care nu au agreat şi nici în prezent nu agrează comemorarea. În urmă cu patru ani, demonstranţii i-au înmânat prefectului judeţului un manifest în care solicitau autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. Prefectul de atunci, Corneliu Grosu a ironizat faptul că documentul nu corespundea cerinţelor formale şi conţinea greşeli gramaticale. Primarul municipiului, Dorin Florea crede că sub pretextul omagierii revoluţionarilor se intenţionează creearea de presiuni pentru unele proiecte politice. „Incitarea, scoterea lumii în stradă, trebuie pedepsită. Vin la Târgu-Mureş şi le spun: domnule nu ai voie să vii să faci asemenea manifestări. Haideţi din toată ţara, în 15 martie, să arătăm ce muşchi avem noi. De ce numai în Târgu-Mureş?! UDMR şi-a făcut proiect de lege, şi l-a băgat în Parlament, vrea nu ştiu ce autonomie. Bun! Bagă-l în Parlament, discută într-un cadru legal, corect, instituţional. Dar nu incita pe stradă! Pentru că acest lucru duce la o criză de autoritate, duce la o ţară bananieră, duce la ruşinea de a spune că ăsta e mediul pe care ţi l-au creat oamenii!” – a declarat edilul la 10 februarie anul curent, pentru publicaţia târgu-mureşană Zi de Zi. Între organizatori şi Primăria din Târgu Mureş au avut loc mai multe procese pentru că instituţia a refuzat să autorizeze marşul în centrul oraşului.
Autor: Székely Ervin, Rador
RADOR – 7 martie
