Disputa comercială dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană ţine capul de afiş al presei internaţionale.
„Uniunea Europeană va lovi sucurile şi untul de arahide din Statele Unite, ca o contramăsură la tarifele impuse asupra oţelului”, relatează EUobserver. Citat de La Libre Belgique, preşedintele Consiliului European spune că războaiele comerciale sunt „rele şi uşor de pierdut”, drept răspuns la afirmaţia lui Trump că aceste conflicte ar fi „bune şi uşor de câştigat”. De altfel, Tusk i-a îndemnat pe liderii politici de pe ambele maluri ale Atlanticului „să acţioneze responsabil”, notează aceeaşi publicaţie de la Bruxelles, cu menţiunea că „vor fi ţintite produse americane specifice, pentru a trimite un mesaj politic preşedintelui american, de exemplu vizând companii din statele federale care îi sunt cele mai favorabile”, în ideea de a „maximiza impactul politic în Statele Unite al acestor măsuri de retorsiune, minimalizând în acelaşi timp efectele asupra consumatorilor europeni”. Totuşi, dintr-o astfel de situaţie „nimeni nu câştigă”, atenţionează directoarea generală a FMI, citată de Le Monde, îngrijorată că efectele unui „război comercial” ar fi „redutabile” pentru creşterea economică mondială. În plus, ar fi un război prin care „Trump îi alienează pe aliaţii de care are nevoie pentru lupta comercială” cu Beijingul, apreciază Wall Street Journal, cu explicaţia că ar fi de preferat ca preşedintele Donald Trump să se plaseze „în fruntea unei coaliţii împotriva comportamentului comercial prădător al Chinei”. Acelaşi jurnal american notează de asemenea că „bursele din SUA au înregistrat căderi după demisia consilierului economic al Casei Albe, Gary Cohn”. „Plecarea dlui Cohn îi privează pe susţinătorii liberalizării comerţului de cea mai puternică voce a lor din cercul apropiat al preşedintelui”, constată New York Times, iar Washington Post evidenţiază că fostul consilier a încercat să-l determine pe preşedinte să renunţe la impunerea unor tarife comerciale punitive. Acelaşi ziar din capitala americană relatează că Trump consideră că Phenianul este „sincer” în oferta de a participa la negocieri privind programul său de înarmare nucleară. Şi tot Washington Post crede că este posibil ca oferta lui Kim Jong-un să fie determinată fie de faptul că sancţiunile îşi fac simţit efectul, fie că el se simte într-o poziţie de forţă. Oricare din cele două variante ar fi însă adevărată, propunerea Coreii de Nord de a pune în discuţie programul său nuclear „deschide poarta unor negocieri de durată imprevizibilă şi de o complexitate inevitabilă, punându-l pe dl Trump în aceeaşi poziţie cu a predecesorilor săi”, punctează New York Times. Cu menţiunea că „SUA impun noi sancţiuni asupra Coreii de Nord, pentru utilizarea unui agent neurotoxic la asasinarea” fratelui vitreg al liderului de la Phenian, Kim Jong Nam. Despre o altă tentativă de asasinat, scrie pe larg presa britanică. Se pare că substanţa folosită în cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, aflaţi actualmente în stare critică într-un spital britanic, este agentul sarin letal VX folosit anul trecut în asasinarea lui Kim Jong-nam, scrie The Telegraph. Cotidianul londonez notează că „Vladimir Putin a jurat să-l ucidă pe colonelul Serghei, în momentul în care el a fost trimis în Regatul Unit în cadrul unui schimb de spioni”. „MI5 crede că Moscova a încercat să-l ucidă pe Serghei Skripal”, rezumă The Times. Nu este singura preocupare a presei londoneze: The Guardian relatează că „Uniunea Europeană a respins viziunea premierului Theresa May pe tema viitoarelor relaţii comerciale post-Brexit, „prezentând în schimb oferta unui acord despre care recunoaşte că va fi păgubos din punct de vedere economic deopotrivă pentru Regatul Unit şi restul Europei”. Pe scurt, Bruxelles-ul îi oferă Londrei „doar un acord de liber-schimb” după ieşirea din blocul comunitar, explică EUobserver. În altă ordine de idei, presa nu uită semnificaţia zilei de 8 martie. Un cotidian din Turcia, Yeni Şafak, vorbeşte despre o „Europă încredinţată femeilor”, în condiţiile în care pe Bătrânul Continent, „nouă femei exercită funcţia de şef de stat sau de guvern şi politica externă a Uniunii Europene este încredinţată unei femei”. „Anglia, Germania, Norvegia, Lituania, Estonia, România, Croaţia, Serbia şi Malta sunt conduse de femei”, detaliază cotidianul turc şi le face o prezentare doamnelor aflate în fruntea ţării lor. Ziarul de la Ankara scrie că Viorica Dăncilă „şi-a asumat funcţia (de premier) într-o perioadă de relaţii tensionate cu Uniunea Europeană din cauza luptei împotriva corupţiei”.
Adriana Buzoianu, RADOR
