În Israel, criză provocată de proiectul legii serviciului militar

Partidele ultrareligioase din coaliţia guvernamentală israeliană condiţionează votarea bugetului pentru 2019 de scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice. Ministrul apărării, Avigdor Lieberman, susţine, însă, obligativitatea serviciului militar pentru toţi.

Corespondenţă de la Ierusalim – Reporter: Dragoş Ciocîrlan – Premierul Benjamin Netanyahu a anunţat, astăzi, că îi convoacă mâine seară, după ieşirea din Shabbat, pe liderii partidelor religioase din coaliţia guvernamentală pentru a găsi împreună o soluţie la criza provocată de proiectul legii serviciului militar. Ministrul apărării, Avigdor Lieberman, a criticat vehement atitudinea partidelor ultraortodoxe. El susţine obligativitatea serviciului militar pentru toţi. Lieberman consideră că nu există compromis pentru proiectul de lege. Sute de religioşi au manifestat, ieri, la Ierusalim, împotriva serviciului militar obligatoriu. Au fost ciocniri cu forţele de ordine, după ce aceştia au blocat circulaţia la ieşirea din oraş spre Tel Aviv.

Tinerii din şcolile religioase talmudice nici măcar nu s-au prezentat la centrul de recrutare pentru a solicita scutirea de serviciu militar. Anul trecut, în septembrie, Tribunalul Suprem a anulat prevederea obligativităţii serviciului militar pentru studenţii ultrareligioşi, dar decizia a fost suspendată timp de un an. În consecinţă, legea încă este în vigoare. În Israel, serviciul militar este obligatoriu fără excepţie, începând cu vârsta de 18 ani: doi ani şi opt luni pentru bărbaţi, doi ani pentru femei. De mult timp există disensiuni legate de obligativitatea serviciului militar între laici şi religioşi. Problema revine în dezbatere înaintea unor posibile alegeri anticipate.

Partidele ultraortodoxe susţin coaliţia premierului Benjamin Netanyahu, dar ameninţă că nu vor vota bugetul pentru 2019 dacă parlamentul nu adoptă o lege prin care religioşii să fie scutiţi de serviciul militar. Presa a speculat despre câteva scenarii posibile în vederea rezolvării crizei. Premierul rezolvă criza şi alegerile anticipate sunt evitate; partenerii coaliţiei refuză un compromis; premierul Netanyahu decide anticipate şi merge la preşedinte pentru începerea procedurii sau cere dizolvarea Knesset-ului. Dintre toate aceste scenarii primul pare plauzibil./lbadiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 9 martie