Se spune că o minciună face înconjurul Pământului în timp ce adevărul îşi mai trage încă cizmele, iar acum cercetătorii au demonstrat că această teorie este adevărată.
Afirmaţia, atribuită fie lui Mark Twain, fie predicatorului londonez din secolul XIX, Charles Haddon Spurgeons, a fost patentată cu mult înainte de apariţia reţelelor sociale şi a ştirilor în flux continuu.
Dar un nou studiu realizat de MIT a constatat că ştirile false se răspândesc mult mai rapid pe Twitter decât cele autentice şi totodată ajung la o audienţă mult mai largă, rezultat pe care cercetătorii îl consideră ca fiind „foarte înspăimântător”.
O analiză a ştirilor postate între 2006 şi 2017 a ajuns la concluzia că ştirile false au o probabilitate cu 70% mai mare de a fi transmise din nou pe twitter, faţă de articolele care prezintă fapte autentice. De asemenea, ştirile reale ajung la 1.500 de oameni într-un interval de timp de şase ori mai lung decât relatările trucate.
Deb Roy, care a fost cercetător şef la departamentul media al Twitter din 2013 până în 2017 iar acum este profesor asociat de arte şi ştiinţe media la MIT, a spus că echipa lui a simţit „ceva între surprindere şi uimire” în privinţa noilor descoperiri.
Cercetătorii au început studiul după ce dr Soroush Vasoughi de la MIT a remarcat o serie de informaţii false postate după atentatul de la Maratonul din Boston, din 2013.
Unele tweet-uri afirmau că o fetiţă de opt ani, care alergase în amintirea victimelor atacului armat din Sandy Hook, a fost ucisă, deşi copiii nu au voie să participe la aceste curse. O altă istorie spunea că prietenul unei femei ucise intenţiona să o ceară în căsătorie. „Mi-am dat seama că o bună parte din ceea ce citeam pe mediile de socializare erau zvonuri”, spune dr Vasoughi. „Erau ştiri false”.
Pentru a afla dacă aceste ştiri false erau diseminate cu rapiditate mai mare, echipa a folosit arhiva Twitter pentru a stabili traseul a aproximativ 126.000 de cascade (sau arbori de reţea) de articole reale sau fictive din domeniul politicii, legendelor urbane, afacerilor, terorismului, ştiinţei, divertismentului şi catastrofelor naturale.
Dintre ştirile false, una afirma ca boxerul Floyd Mayweather a purtat o eşarfă musulmană pentru acoperirea capului, la un miting al lui Donald Trump, iar alta arăta că un văr decedat al lui Trump şi-a folosit necrologul pentru a-i îndemna pe oameni să voteze împotriva preşedintelui.
Una din ştirile adevărate o cita pe Michelle Obama, conform căreia Casa Alba a fost construită de sclavi, iar alta prelua declaraţia lui Hillary Clinton că managerii de fonduri de investiţii hedge fac bani mai mulţi decât toţi educatorii de gradiniţă luaţi la un loc.
Aceste ştiri au ajuns la trei milioane de oameni şi au fost redistribuite prin tweet cam de 4,5 milioane de ori.
Profesorul Sinan Aral, de la Sloan School of Management de la MIT, a adăugat: „Am constatat că neadevărurile ajung mult mai departe, mai rapid, mai în profunzime şi mai extins decât adevărul, din toate categoriile de informaţii, iar în multe cazuri, cu un ordin de magnitudine.”
Echipa cercetătorilor a fost de asemenea surprinsă să descopere că propagarea informaţiilor false nu se datorează unor „bots” care sunt programate pentru a disemina poveşti denaturate, ci se datorează oamenilor „intrigaţi de noutate”. „Ştirile false prezintă un caracter mai mare de noutate şi există o probabilitate mai mare ca oamenii să împărtăşească informaţii noi”, a adăugat profesorul Sinan Aral, de la Şcoala de management Sloan a MIT. „Pe reţelele sociale, oamenii pot beneficia de atenţie dacă sunt primii care distribuie o informaţie anterior necunoscută – dar posibil falsă. Oamenii care împărtăşesc informaţii noi sunt consideraţi ca fiind cunoscători”.
Pe de altă parte, există şi un profil emoţional diferit în cazul celor două tipuri de ştiri. „Oamenii răspund la ştirile false cu surprindere şi dezgust, în timp ce informaţiile reale au generat răspunsuri caracterizate la modul mai general de tristeţe, anticipare şi încredere.” Studiul arată că deşi oamenii transmit deliberat ştiri false, mulţi o fac fără să ştie că este vorba de informaţii denaturate, ceea ce sugerează că fenomenul nu este determinat pur şi simplu de o intenţie rea. Studiul a fost publicat în jurnalul Science.
https://www.telegraph.co.uk/
RADOR (11 martie)
