Doar liberalii s-au grăbit să-l declare pe Klaus Iohannis candidat, dar propunerea lor pare să ruleze în gol, deocamdată.
Mai sunt aproape doi ani până la alegerile prezidențiale din România și în general partidele autohtone nu-și anunță candidații atât de repede, pentru a-i proteja de obișnuitele atacuri sub centură. Subit, însă, liberalii au decis, fără să fi avut pe agenda Consiliului Național, că partidul trebuie să aibă un tandem pentru scrutinul din 2019 și au votat pentru candidatura lui Klaus Iohannis pentru președinție în paralel cu susținerea lui Ludovic Orban pentru fotoliul de premier.
Președintele Klaus Iohannis, care se afla la ski în vreme ce foștii săi colegi de partid îi programau o nouă candidatură nu a reacționat, încă, în niciun fel. Nu e clar dacă președintele a fost consultat în legătură cu această propunere, in vreme ce mai mulți fruntașii liberali nu știu nici ei răspunsul la această chestiune. De obicei președintele în funție vrea să aibă și un al doilea mandat, totuși există în istoria recentă a României și o excepție, fostul președinte Emil Constantinescu a decis în 2000 în ultimul său an de mandat să nu mai candideze spunând că a a fost “învins” de fosta Securitate.
Între timp, multe lucruri s-au schimbat în România și în mod cert profesioniștii Securității lui Ceaușescu nu mai sunt demult activi. Klaus Iohannis ar putea avea, însă, alte motive să renunțe la un al doilea mandat. Surse bine informate susțin că într-adevăr Iohannis este luat în calcul în marile cancelarii europene pentru funcția de președinte al Consiliului European. Această poziție este ocupată deocamdată de fostul premier polonez, Donald Tusk. Șeful statului român nu a vorbit public despre această eventualitate, dar se pare că ar avea aproape toată susținerea necesară.
Sigur, fără sprijinul guvernului român, candidaturile pentru demnitățile europene nu pot avea loc, deci Iohannis dacă este interesat de fotoliul de la Bruxelles ar trebuie să aibă o negociere serioasă cu liderul PSD Liviu Dragnea, care pe moment a negat orice susținere a președintelui Iohannis în acest sens (după ce Traian Băsescu declarase că la Congresul PSD s-ar fi și votat acest lucru, atunci când a venit vorba despre președinția rotativă a Uniunii Europene, care va reveni anul viitor pentru șase luni României)
În schimb, secretarul general al PSD, Marian Neacșu a precizat că PSD va susține pentru funcția de președinte al Consiliului European un român cu șanse, indifent din ce tabără este. Neacșu sugerează în acest fel că subiectul a fost deja discutat în cercul rarefiat al puterii social-democrate.
Pentru PSD ieșirea din cursa pentru un al doilea mandat la Cotroceni a lui Klaus Iohannis ar fi profitabilă, pentru că liberalii și în general dreapta ar rămâne fără candidat, ceea ce ar fi în avantajul social-democraților și, poate, chiar în beneficiul lui Dragnea, dacă va găsi o modalitate să revină în simpatiile populare (acum se află la 9%).
Klaus Iohannis este politicianul român cu cea mai mare cotă în sondaje, oscilând între 35 și 40 la sută în ultimele cinci luni.
Gabriela Firea are la rândul ei un scor mare, de peste 30 de procente, dar nu e clar dacă are susținerea partidului.
Pe un trend ascendant se află liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, pe care unii strategi l-ar vedea candidatul comun al celor două partide aflate la guvernare, pornind de la ipoteza că el ar atrage voturi și din zona liberală.
În partidul pe care-l conduce i s-a propus să candideze, dar Tăriceanu a răspuns că e mult prea devreme să se pronunțe.
La Congresul extraordinar al PSD de sâmbătă, Liviu Dragnea a avut un discurs de prezidențiabil, dar nu s-a luat în discuție problema prezidențialelor.
Doar liberalii s-au grăbit să-l declare pe Klaus Iohannis candidat, dar propunerea lor pare să ruleze în gol, deocamdată. Poate că președintele încă se gândește, poate că așteaptă confirmări din cancelariile europene pentru fotoliul de președinte al Consiliului European, pentru care are calitățile necesare, sau e pur și simplu prea devreme pentru un anunț.
Sabina Fati
https://www.europalibera.org/a/29094747.html/
EUROPA LIBERĂ, 12 martie 2018
