Expulzarea diplomaţilor ruşi de la Londra, schimbările de personal din Administraţia Trump, dar şi moartea fizicianului Stephen Hawking reţin atenţia presei internaţionale
Relaţiile dintre Londra și Moscova devin din ce în ce mai tensionate, motivul fiind tentativa de asasinat asupra fostului spion rus Serghei Skripal, otrăvit la Londra – explică La Stampa, reamintind: După ce autorităţile de la Moscova au refuzat să dea explicaţii în privinţa celor întâmplate, Theresa May a anunțat expulzarea a 23 de diplomați ruși, acesta fiind al doilea cel mai mare număr de expulzări din istoria Marii Britanii. „Regatul Unit nu poate tolera ameninţări din partea guvernului rus la adresa cetăţenilor săi şi a celor aflaţi pe teritoriul britanic” – citează The Independent din declaraţia premierului britanic Theresa May. La rândul său, liderul laburiştilor britanici, Jeremy Corbyn, a criticat abuzurile guvernului Putin în termeni generali, fără a învinui însă statul rus de tentativa de asasinat de la Salisbury, remarcă The Guardian, care reţine şi că liderul opoziţiei se întreabă dacă nu cumva Rusia doar a pierdut controlul asupra unuia sau a tuturor stocurilor de neurotoxine. De la Moscova, TASS transmite: „Rusia consideră acţiunile guvernului britanic drept o provocare”, susţine ambasadorul rus la Londra, Aleksandr Iakovenko, care reaminteşte că ţara sa nu răspunde la ultimatumuri. Dincolo de Ocean, Washington Post constată că expulzările la care recurge Marea Britanie marchează o revenire la diplomaţia din timpul Războiului Rece, şi avertizează că de data aceasta, efectul acestor măsuri ar putea fi mult mai nociv pe termen lung. Rămânem în capitala SUA pentru ecouri la schimbările operate de preşedintele Trump la şefia CIA şi a Departamentului de Stat. Le Monde titrează: „Prin plecarea lui Tillerson, Trump impune o linie dură în diplomaţie”. Ce îl recomandă pe noul secretar de stat? Mike Pompeo a fost până acum şeful CIA şi are o relaţie apropiată cu preşedintele Trump, crede cotidianul de la Paris. „O nouă victimă via Twitter la Casa Albă”, ironizează cotidianul elveţian Le Temps, explicând apoi gravitatea situaţiei: „Această demitere intervine atunci când Donald Trump tocmai a acceptat o întâlnire de mare risc cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, un summit istoric care dă deja fiori reci diplomaților și serviciilor secrete ale celor două țări”. La rândul său, New York Times schiţează un portret al doamnei Gina Haspel, proaspăt numită în locul lui Mike Pompeo, sub titlul sec: „Un torţionar la conducerea CIA”.
Revenim în Europa, unde Angela Merkel tocmai a depus jurământul pentru al patrulea mandat de cancelar. „Într-o Europă în care fiecare scrutin, din Marea Britanie la Italia, trecând prin Franţa sau Austria, seamănă cu un joc de îndemânare de la bâlci, Germania apare ca o excepţie”, apreciază LE MONDE, remarcând cu subînţeles: Angela Merkel nu are de ales decât să se sprijine pe Franţa”. Tot despre politica europeană, Corriere della Sera avertizează că o analiză a sondajelor şi a rezultatelor ultimelor alegeri indică faptul că începând cu 2019, a doua forţă politică din Parlamentul European va fi dreapta radicală. «Dreapta naţionalistă» sau «suveranistă», «radicală», «extremă » sau «neo-fascistă», «eurosceptică», «xenofobă», «populară» sau «populistă» – tot atâtea nume pentru o ideologie difuză, antisistem, dar susţinută de tot mai mulţi europeni, conchide publicaţia italiană.
Încheiem cu un nume ce nu a lipsit din paginile niciunei publicaţii: Washington Post îl numeşte „Omul care a simbolizat puterea minţii omeneşti”; The Guardian – „Cea mai strălucitoare stea a ştiinţei”; Le Figaro – „Astrofizicianul care s-a alăturat Universului”; într-un cuvânt: „Stephen Hawking, pasiunea care a dominat moartea”, după cum sintetizează pe prima sa pagină publicaţia de profil „Science et Avenir”.
Ruxandra Lambru, RADOR
