Declaraţiile belicoase, conflictele ce par tot mai ireconcilabile şi o scenă politică tot mai imprevizibilă par să fie ingredientele eficiente ale unei prese internaţionale cât mai atractive.
Poate că tocmai din această cauză, raporul de ieri al NATO pe tema bugetului de apărare a atras şi el atenţia presei. „Secretarul general al NATO, Jens Stoltenmberg, a anunţat ieri că, în anul 2017, membrii alianţei şi-au sporit cheltuielile de apărare pentru al treilea an consecutiv”, relatează cotidianul american „The Washington Pot”. „Lăsând la o parte Statele Unite, ţările membre au alocat pentru apărare circa 1,45% din PIB-ul lor de anul trecut, procentul situându-se totuşi sub cel de 2% convenit de liderii statelor membre în 2014”, subliniază acelaşi ziar. Cu ocazia aceluiaşi eveniment, şeful NATO nu a uitat să pomenească nici recentul incident din oraşul britanic Salisbury, unde un fost spion rus şi fiica acestuia au fost otrăviţi cu un gaz paralizant. Potrivit ziarului britanic „The Guardian”, Stoltenberg a subliniat că „incidentul va trebui să aibă nişte consecinţe” şi „a condamnat comportamentul Rusiei”. El a mai spus că otrăvirea celor doi „este inacceptabilă şi nu îşi are locul într-o lume civilizată”.
De altfel, incidentul pomenit nu a făcut decât să încordeze relaţiile şi aşa tensionate dintre Rusia şi Occident. În apărarea Marii Britanii, s-au pronunţat majoritatea ţărilor europene. „Macron o susţine pe May”, titrează publicaţia franceză „Le Parisien”. În Germania, „cancelarul Angela Merkel a declarat că ia foarte în serios incidentul din Salisbury şi sprijină guvernul britanic”, iar noul ministru de externe, Heiko Maas, a subliniat că „acest caz nu va rămâne fără urmări”, după cum relevă ziarul german „Die Zeit”.
Dar potrivit ziarului belgian „Le Soir”, „ministrul rus de externe Serghei Lavrov estimează că „guvernul britanic se foloseşte de otrăvirea fostului spion pentru a deturna atenţia de la dificultăţile legate de Brexit”.
Să ne oprim acum la două evenimente care cu siguranţă vor atrage atenţia întregii lumi. Ieri, „ministrul de externe al Coreii de Nord a început o vizită în Suedia”, după cum anunţă publicaţia suedeză „Local Sweden”, Aceeaşi publicaţie afirmă că „vestea că ministrul coreean de externe, Ri Yong-ho, se va întâlni cu omologul său suedez, dna Margot Wallstroem, i-a făcut pe unii să creadă că după asta ar urma şi întâlnirea preşedintelui Donald Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, dar un expert a pledat pentru reţinere, afirmând că întâlnirea celor doi este încă departe de a fi sigură”.
În sfârşit, un anunţ din Arabia Saudită stârneşte îngrijorare: „Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin-Salman, a declarat că ţara sa va produce armament nuclear în cazul în care şi Iranul o va face”, aflăm din ziarul american „The New York Times”, care citează o declaraţie a prinţului făcută la postul american de televiziune CBS. Un portal dedicat Orientului Mijlociu, „The Middle East Eye” adaugă că prinţul arab ar mai fi spus: „Arabia Saudită nu doreşte să achiziţioneze niciun fel de bombă nucleară, dar, fără îndoială, dacă Iranul va produce o asemenea bombă, cu siguranţă că noi îi vom urma exemplul”. Din publicaţia turcă „Sabah” mai aflăm şi că „prinţul saudit l-a asemănat cu Hitler pe liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei”, iar ziarul egiptean „Al Ahram” afirmă că „declaraţiile prinţului vor avea implicaţii şi pentru Israel, un aliat al Statelor Unite, care nici nu confirmă, dar nici nu infirmă că ar deţine armament nuclear”. Şi în încheiere, o opinie din ziarul israelian „Ha’aretz”: „Orientul Mijlociu se îndreaptă spre coşmarul nuclear al Israelului. Israelienii şi saudiţii se curtează, dar Israelul stabileşte preţul nuclearizării Arabiei Saudite”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
