Presa internaţională aduce în prim-plan marile puteri ale lumii, cu liderii care îi conduc destinele: în Rusia, au loc alegeri prezidenţiale, în Satele Unite, Trump critică ancheta privind influenţa exercitată de Moscova asupra scrutinului prezidenţial din 2016, iar în China conducătorul îşi consolidează puterea.
„Alegătorii ruşi s-au prezentat la urne pentru a-l alege pe Vladimir Putin pentru al patrulea mandat”, titrează The Guardian. Financial Times îi linişteşte pe cei care aveau emoţii în privinţa prezenţei: „numărul alegătorilor care au votat este considerabil mai mare decât în urmă cu 6 ani”. De ce votează totuşi ruşii în continuare pentru actualul preşedinte? – iată concluzia la care a ajuns Wall Street Journal: tinerii îl susţin pe Putin „pentru că o duc mai bine decât părinţii lor”. „Putin a transformat Rusia dintr-o democraţie uneori haotică într-un stat autoritar”, punctează Wall Street Journal cu menţiunea că „el a scris un nou contract social, care le oferă cetăţenilor un nivel de trai mult mai ridicat şi o anvergură restabilită pe scena internaţională, limitându-le în schimb libertăţile”. Iar tânăra generaţie din Rusia pare a fi acceptat condiţiile, „în mare majoritate fiind nepăsători faţă de politică, în general susţinători ai lui Putin şi concentraţi prioritar asupra vieţii proprii”, reliefează jurnalul american. Politica externă a lui Putin îngrijorează însă Europa, care „ar trebui să se doteze cu o strategie fermă”, opinează Le Soir în editorialul său. Căci „ultranaţionalismul revanşard al președintelui rus, pe care o uriașă majoritate dintre ruși pare să-l aprobe – şi este dreptul lor – e plin de repercusiuni dincolo de frontiere”, reamarcă ziarul din inima Europei. „Un război rece al secolului XXI se dezvoltă la porțile noastre” şi „riscă, la cea mai mică scânteie, să ia foc”, atenţionează acelaşi Le Soir. Cu menţiunea că „episodul sinistru al otrăvirii fostului spion va ațâța şi mai mult tensiunile” şi „îl va izola și mai mult pe Putin, a cărui reacție este deja temută”. Mai ales că Londra pare a avea noi dovezi care incriminează Moscova, după cum citim în presa britanică. „Rusia stochează gaz neurotoxic de un deceniu”, evidenţiază Financial Times, citându-l pe secretarul de externe Boris Johnson. The Times scrie despre o „ameninţare cibernetică (din partea Rusiei) la adresa Marii Britanii”, un act care ar putea scoate din funcţiune companii de electricitate majore. Din Rusia, agenţia Tass reţine că „Londra trimite la organizaţia pentru interzicerea armelor chimice probe din substanţa otrăvitoare folosită în cazul fostului ofiţer al serviciilor secrete ruse”. Nezavisimaia Gazeta apreciază însă că „Boris Johnson bate în retragere”, comentând afirmaţia secretarului de externe britanic privind o eventuală „colaborare cu Rusia în această chestiune”. Între timp, în America, Donald Trump face de două zile comentarii critice despre ancheta privind amestecul Moscovei în alegerile prezidenţiale din 2016, iar avocatul lui spune că „ancheta trebuie să ia sfârşit”, după cum citim în Washington Post. Asta pe fondul dezvăluirilor conform cărora firma de consultanţă „Cambridge Analytica a cumpărat informaţii private recoltate de la peste 50 de milioane de utilizatori, pentru a pune la punct tehnici care ulterior au fost folosite în campania electorală a lui Trump”, notează New York Times. La Beijing, unde nu a fost nevoie de o campanie electorală, noul guvern al Chinei „se pregăteşte pentru un război comercial şi relaţii tensionate cu Statele Unite”, remarcă Wall Street Journal, cu precizarea că „preşedintele Xi Jinping a obţinut aprobarea pentru a rămâne la putere pe termen nedefinit şi şi-a instalat în funcţii locotenenţii”. Explică Le Monde: fostul ţar anticorupţie Wang Qishan, aliatul cel mai apropiat al liderului chinez, a fost confirmat în rolul de adjunct al preşedintelui, după ce Xi Jinping a fost reconfirmat cu unanimitate absolută în funcţia de preşedinte. „Numărul unu al chinezilor îl păstrează astfel alături de el pe omul care cunoaşte toate dosarele politice chineze, întrucât a făcut să cadă în cinci ani 250 de ‘tigri’ din rândul cadrelor de rang înalt şi a pedepsit mai mult de două milioane de funcţionari superiori subalterni”, detaliază Le Monde. Iată şi mesajul pe care i l-a transmis Xi Jinping liderului de la Casa Albă, preluat de The Guardian: „China face apel la Statele Unite să-şi ‘corecteze greşeala’ făcută de Donald Trump prin aprobarea regulilor care permit unor demnitari de rang înalt americani să facă vizite în Taiwan pentru a-şi întâlni omologii de la Taipei”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării a spus că noua lege semnată vineri de Trump, care contravine politicii „o singură China”, „interferează în afacerile interne ale Chinei”, menţionează acelaşi The Guardian.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
