Scandalul dezvăluirilor făcute de New York Times şi The Observer, cum că o firmă de monitorizare a reţelelor sociale, Cambridge Analytica, a folosit abuziv datele private a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a crea reclame politice personalizate care să influenţeze votul în favoarea alegerii lui Donald Trump, ia amploare nu numai în America, ci şi în Europa. Comisia Federală a Comerţului din SUA investighează Facebook pentru utilizarea datelor private, anunţă Bloomberg, iar denunţătorul practicilor Cambridge Analytica, o firmă cu legături în anturajul lui Donald Trump, va fi chemat de comisia Partidului Democrat din Camera Reprezentanţilor pentru a-l audia în contextul mai larg al investigaţiilor legate de implicarea Rusiei în alegerile din America, notează Washington Post. Însuşi fondatorul Facebook va fi audiat în Parlamentul Britanic de către o comisie care investighează ştirile false, scrie The Guardian, în timp ce Euobserver anunţă că şi „europarlamentarii vor cerceta dacă firma britanică Cambridge Analytica şi compania gigantică din domeniul reţelelor de socializare, Facebook, au folosit în mod abuziv date private pentru a influenţa alegătorii”. „Alegaţiile privind folosirea abuzivă a datelor utilizatorilor Facebook constituie o încălcare inacceptabilă a dreptului la intimitate al cetăţenilor noştri”, a avertizat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în timp ce comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a cerut mai multă responsabilitate de la companiile care „manevrează datele noastre personale”. „Noua controversă legată de Facebook arată cât de uşor te pot manipula reclamele politice online” consideră The Time, vorbind despre un „război psihologic”. „Dacă este ceva ce ar trebui să învăţăm din dezvăluirile Cambridge Analytica, este că ne putem aştepta ca răspândirea de dezinformări şi de manipulări sistematice ale votanţilor să se petreacă iar şi iar, nu numai în alegerile din SUA, ci şi din lumea întreagă pentru că sunt nişte instrumente eficiente”, conchide The Time.
Pentru realesul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, felicitările continuă să curgă. Astfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a trimis o scrisoare de felicitare lui Putin, exprimându-se în „favoarea unor relaţii pozitive între Uniunea Europeană şi Rusia”, relaţii pe care le consideră „extrem de importante pentru securitatea continentului nostru”, notează Tass. Marţi, după-amiază, după o întârziere mult comentată în presa internaţională, fără a fi considerată însă de Kremlin drept „o acţiune neprietenească”, a sosit şi telefonul de felicitare de la Donald Trump, anunţă tot agenţia Tass. New York Post detaliază că Trump şi-a exprimat dorinţa de a avea o întâlnire cu Putin în viitorul „nu tocmai îndepărtat” pentru a discuta despre cursa înarmării nucleare, despre tensiunile cu Coreea de Nord şi despre situaţia din Siria. În ciuda victoriei răsunătoare de acasă, Vladimir Putin se confruntă însă cu o coaliţie internaţională pregătită să reacţioneze colectiv la acţiunile sale antagonice, remarcă The Observer. Preşedintele rus pare însă dispus să-şi mai modereze tonurile la adresa Occidentului, asigurând că nu are „planuri de accelerare a cursei înarmării”, constată Aljazeera. Promisiunea sa de a reduce cheltuielile pentru armament, fără a reduce capacitatea de apărare a ţării vine după etalarea la începutul acestei luni a unei noi generaţii de arme nucleare „invincibile” şi în contextul în care relaţiile dintre puterile globale s-au prăbuşit la niveluri nemaivăzute din perioada Războiului Rece, observă şi The Nation. Pe plan intern, Putin are însă de rezolvat „cinci provocări economice” majore: criza demografică, un sistem de pensii la capătul puterilor, investiţii străine scăzute, o economie dependentă de hidrocarburi şi o productivitate scăzută, avertizează Le Point. Tocmai de aceea, după cum conchide New York Times, „deşi e agresiv în străinătate, Putin joacă un joc economic precaut în ţară”.
În Extremul Orient, printr-un discurs de un naţionalism înflăcărat, susţinut în faţa a 3.000 de delegaţi ai Partidului Comunist, preşedintele chinez Xi Jinping promite să dea o „luptă sângeroasă” pentru ca ţara sa să câştige locul care i se cuvine în lume, remarcă The Telegraph. Potrivit The Economist, planurile lui Xi Jinping sunt măreţe şi în domeniul tehnologiei, promiţând transformarea Chinei într-o „superputere cibernetică” ce ar ajunge ca, în decurs de un deceniu, să conducă lumea în privința inteligenței artificiale. În plus, pentru îmbunătăţirea imaginii Chinei în lume, Beijingul mobilizează şi o maşinărie uriaşă de propagandă, prin înfiinţarea unui post global radioteleviziune, intitulat Vocea Chinei, după cum notează Bloomberg. În interiorul ţării, lucrurile nu vor fi însă prea roz pentru cetăţenii despre care statul consideră că nu se poartă frumos, avertizează The Telegraph. Astfel, conform conceptului creditului social inclus în programul lui Xi Jinping, acordarea dreptului la diverse recompense şi beneficii va depinde de întregul comportament al cetăţenilor chinezi, inclusiv modul în care îşi tratează părinţii sau mărfurile pe care le cumpără. Conform unor oficialităţi guvernamentale de la Beijing, sistemul de credit social va „permite persoanelor demne de încredere să se plimbe oriunde vor, dar le va îngreuna celor discreditaţi chiar şi cea mai mică deplasare” explică ziarul britanic. Activitatea de pe rețelele sociale, istoricul navigării pe internet, regularitatea în plata facturilor de utilități, a chiriei, a ratelor la bancă, eventualele condamnări şi alte criterii de acest gen vor sta la baza unui fel de clasament, care ar trebui să facă distincția între cei „buni“ şi cei „răi“, conchide La Stampa.
Carolina Ciulu, RADOR
