Printre temele aflate pe primele pagini ale presei internaţionale se numără arestarea liderului catalan separatist Carles Puigdemont. Ziarele străine publică de asemenea articole numeroase despre amplele demonstraţii împotriva armelor de foc, desfăşurate în Statele Unite, şi nu uită nici de demonstraţia care a avut loc la Chişinău, la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
„Ex-liderul catalan reţinut de poliţia germană”, titrează Financial Times, cu precizarea că preşedintele Carles Puigdemont a fost acuzat de Spania de rebeliune după încercarea de declarare a independenţei provinciei. De la Madrid, cotidianul ABC menţionează că pe numele fugarului a fost emis un ordin de reţinere european, iar din Barcelona, La Vanguardia relatează că „mii de persoane au manifestat” împotriva arestării lui Puigdemont. Cât despre Catalonia, aceasta este în continuare în impas politic, „după eșecul învestirii la președinția regiunii a lui Jordi Turull, încarcerat în ajun cu ocazia unei ofensive judiciare contra nucleului dur al liderilor independentiști”, constată ziarul belgian Le Vif. Cu observaţia că „este pentru a treia oară când separatiştii, care dispun de majoritate absolută în parlament, eşuează să învestească un nou şef din cauza deciziilor justiţiei” şi „dacă nu vor reuşi înainte de 22 mai, automat vor fi convocate noi alegeri”, iar Catalonia „va rămâne sub tutela Madridului”, precizează Le Vif. Despre alte demonstraţii, mult mai ample şi având o altfel de miză, scriu jurnalele americane şi nu numai. „Sute de mii de oameni s-au deplasat la Washington pentru a cere să se ia măsuri împotriva violenţei armate”, titrează Washington Post. „Tinerii au transmis un mesaj de suferinţă şi sfidare: că nu se mai ascund de violenţa armată şi nimic nu-i va opri din hotărârea de a-i determina pe politicieni să ia măsuri de prevenire” a unor astfel de acte, punctează New York Times. De altfel, după cum remarcă The Guardian, participanţii la marş de pe tot cuprinsul Satelor Unite au elaborat un plan împotriva politicienilor care susţin actualul regim al armelor, cerându-le alegătorilor să nu-i mai voteze. Nici manifestaţia de la Chişinău nu a scăpat atenţiei presei internaţionale. New York Times scrie că „peste 10.000 de oameni au manifestat pentru unirea României şi a Moldovei”. Cotidianul new-yorkez apreciază însă că deşi „unirea statului membru UE, România cu vecina ei mai mică din nord-est pare improbabilă, chestiunea ilustrează diviziunile existente în Moldova între fracțiunile politice pro-occidentale și cele rusofile, înaintea alegerilor din noiembrie”. Din Belgia, cotidianul Politico scrie că „manifestanţii, al căror număr a ajuns la 100.000, conform organizatorilor, au adoptat o declaraţie care cere parlamentelor din R. Moldova şi România să-i primească pe reprezentanţii lor şi le cere parlamentarilor români să se implice în reunificarea celor două ţări”. Ria Novosti face socoteala că la demonstraţie ar fi venit doar 7.000 de oameni. Sub titlul „Pentru idealul românesc şi împotriva imperiului rus”, agenţia rusă Regnum scrie că poliţia a reţinut mai mult de 20 de adversari ai unirii cu România, care au încercat să declanşeze o contra-manifestaţie”. Şi tot de la Moscova, ziarul Nezavisimaia Gazeta relata că „preşedintele Igor Dodon le ceruse cetăţenilor Republicii Moldova să nu participe la evenimentele dedicate centenarului unirii cu România” şi a declarat că „va anunţa în curând crearea Frontului Naţional împotriva unirii cu România”.
În fine, Corriere della Sera scrie despre mesajul transmis de Papa Francisc în duminica Floriilor, cu ocazia zilei Tineretului: „continuaţi să strigaţi, nu vă lăsaţi anesteziaţi”, îi îndeamnă suveranul pontif pe tineri, într-un mesaj „împotriva intrigilor, calomniilor şi voinţei de amuţire a opiniilor contrare” şi a idealismului lor. Mesajul Papei Francisc a intervenit după amplele demonstraţii ale tinerilor americani care au cerut un control legal mai strict al armelor de foc, punctează presa italiană.
Adriana Buzoianu, RADOR
