Marea Britanie nu poate fi decât mulţumită de reacţia comunităţii internaţionale la recentul atentat de la Salisbury a cărui victimă a fost Serghei Skripal, dublul agent rus căzut victimă unei intoxicaţii cu o substanţă paralizantă despre care se ştie că era produsă exclusiv de fosta Uniune Sovietică. Or, în acest context, presa internaţională a început să numere diplomaţii ruşi care au fost sau vor fi expulzaţi din diverse ţări. „În urma atacului otrăvitor din Marea Britanie, Trump ordonă expulzarea a 60 de diplomaţi ruşi”, titrează cotidianul american „The New York Times”. „Cu o întârziere de o săptămână, Franţa va expulza patru diplomaţi ruşi”, informează „Le Monde”. Şi tot „le Monde” menţionează că, „în ceea ce o priveşte, Germania va expulza şi ea tot patru diplomaţi ruşi, întrucât, după cum a precizat Ministerul german de Externe, Rusia continuă să nu contribuie în niciun fel la elucidarea otrăvirii de la Salisbury”. Potrivit aceluiaşi „Le Monde”, „Italia şi Danemarca vor expulza fiecare câte doi diplomaţi”.
Iar lista ţărilor care au expulzat sau vor expulza diplomaţi ruşi continuă cu Ucraina (13 diplomaţi), ţările baltice, Republica Cehă, Polonia şi România (cu un diplomat), după cum relevă şi ziarul moscovit „Pravda”. Iar în ziarul belgian „Le Soir”, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut şi un bilanţ, anunţând că, cităm, „în mod concertat, 14 ţări din UE au decis să expulzeze diplomaţi ruşi, iar, în zilele următoare, măsuri suplimentare nu sunt excluse”. După cum era de aşteptat, protestele Rusiei nu au întârziat. Citat de ziarul american „The Washington Post”, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, le-a declarat jurnaliştilor că „protestează hotărât în faţa măsurilor ilegale adoptate de Statele Unite, cu atât mai mult cu cât amestecul Rusiei în cazul Skripal nu a fost dovedit”.
Lăsând însă la o parte sancţiunile Uniunii Europene impuse diplomaţilor ruşi, trebuie spus că agenda organizaţiei include un eveniment cât se poate de important: reluarea tratativelor vizând aderarea Turciei la Uniunea Europeană. Cotidianul bulgar „Sega” se grăbeşte să precizeze că „nu este vorba despre o reuniune bilaterală, între Bulgaria şi Turcia, ci de una între oficiali ai UE şi Turcia”. Citată de acelaşi ziar, „Ekaterina Zaharieva, ministru bulgar de externe şi totodată vicepremier al guvernului, şi-a exprimat speranţa ca preşedintele Erdoğan să nu bată cu pumnul în masa de la Varna, ci să aibă loc un real dialog”. Potrivit cotidianului turc „Hürriyet”, „ministrul turc pntru relaţiile cu Uniunea Europeană, Ömer Çelik, s-a declarat deja indignat de afirmaţiile premierului austriac, Sebastian Kurz, care ar fi vorbit despre necesitatea opririi negocierilor de aderare a Turciei, şi a susţinut că ele nu sunt de luat în serios”. Oricum, acelaşi „Hürriyet” opinează că, în toate aceste tratative, „Erdoğan este cheia, iar atitudinea sa va avea un rol determinant”.
În sfârşit, alegerile din Egipt nu au scăpat nici ele atenţiei ziarelor. Este vorba despre un proces electoral complex, iar ziarul egiptean „Al Ahram” precizează că, „începute ieri (luni), alegerile se vor încheia miercuri, iar alegătorii vor avea de ales între actualul preşedinte, Abdel Fattah el-Sisi, şi Moussa Mostafa Moussa, vechi susţinător al celui dintâi”. Ziarul britanic „The Guardian” observă că, „în realitate, alegătorii nu prea au de ales, iar scrutinul va fi probabil marcat de absenteism”. Un ziar israelian, „The Times of Israel”, conchide şi el: „În cazul alegerilor din Egipt, întrebarea care se pune nu este cine va câştiga – asta s-a aranjat deja cu mai multă vreme în urmă – ci câţi oameni se vor deranja ca să vină la vot”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
