Expulzarea diplomaţilor ruşi şi relaţiile dintre Ankara şi Bruxelles continuă să fie capul de afiş al presei internaţionale
Parlamentul României s-a reunit într-o şedinţă solemnă pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la unirea Moldovei cu Regatul de atunci al României, după Primul Război Mondial, transmite REUTERS. Parlamentarii români şi-au exprimat, marţi, sprijinul pentru unirea cu statul vecin, însă preşedintele Parlamentului Moldovei a declarat că ţara sa îşi preţuieşte independenţa – remarcă agenţia britanică. De la Chişinău, Ziarul Naţional face o analiză lucidă: „Anul 2018, în care celebrăm 100 de ani de la unul dintre cele mai sublime momente din Istoria Românilor – Marea Unire, subiectul relațiilor moldo-române în general și al Unirii Basarabiei cu Romania în particular este unul de top în opinia publică. Din păcate, însă, anul Centenarului este și unul electoral, iar în lipsă de viziune și programe viabile, acest subiect este exploatat și parazitat politic la maximum de mai multe forțe politice, în special de către cele ostile ideii de Unire”. Publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, în schimb, nu a trecut cu vederea manifestaţiile de stradă dedicate aniversării, constatând încă din titlu că „Mulţi cetăţeni din Chişinău se pronunţă pentru unirea cu România”. „Potrivit diferitelor estimări, aproximativ 30.000 de persoane au luat parte la acțiune, ceea ce înseamnă că nu a fost ascultat apelul președintelui Igor Dodon de a nu susține demonstrația anti-moldovenească. Discursurile politicienilor, al căror leitmotiv a fost tema integrării celor două țări, au provocat o bucurie autentică publicului”, conchide ziarul moscovit.
Anunţurile privind expulzarea în cascadă a diplomaţilor ruşi de către ţările occidentale după otrăvirea unui fost agent dublu în Regatul Unit ar putea determina o „cotitură” în relaţiile cu Moscova, constată La Libre Belgique. „Occidentul contra Rusiei”, citim în Rzeczpospolita, „Toţi împotriva Rusiei”, titrează şi LA STAMPA, care explică în continuare: „Într-o mișcare fără precedent, lumea occidentală se uneşte și-i lansează o provocare lui Vladimir Putin, expulzând mai bine de o sută de diplomați ai Kremlinului. Statele Unite ale Americii sunt alături de Europa, care este la rândul ei solidară cu Marea Britanie, la trei săptămâni după atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury”. Un scenariu care reamintește de perioada Războiului Rece: „NATO a anunţat marţi că a decis să retragă acreditările a şapte membri ai misiunii ruse şi să respingă trei cereri de acreditare suplimentare. Un mesaj clar este astfel adresat Rusiei: comportamentele periculoase şi iresponsabile au un cost şi consecinţe”, a declarat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, citat de REUTERS. Fireşte că replica Rusiei nu s-a lăsat aşteptată: pentru TASS, Serghei Lavrov a anunţat că Moscova va răspunde la „grosolănia ţărilor occidentale” cu măsuri similare şi a subliniat că expulzarea diplomaților ruși este rezultatul șantajului din partea Statelor Unite ale Americii. Pentru Nezavisimaia Gazeta, alţii sunt vinovaţii: „Noi nu trebuie să răspundem în oglindă, ci trebuie să-i pedepsim exemplar pe cei care au instigat în acest caz. Trebuie să aplicăm lovitura principală împotriva britanicilor”, subliniază un diplomat rus preluat de publicaţia Nezavisimaia Gazeta.
Summitul UE-Turcia de la Varna, din Bulgaria, s-a încheiat fără rezultate concrete, aflăm din paginile publicaţiei bulgare DNEVNIK, în opinia căreia singura problemă dintre Turcia şi UE care a găsit o rezolvare la Varna este că acordul privind refugiaţii va fi continuat, iar Uniunea va plăti următoarele tranşe de 1,2 miliarde şi 3 miliarde de euro. EUOBSERVER reaminteşte că cele două părţi au găsit un „teren comun” în privinţa migraţiei, un domeniu de cooperare ce pare doar să evidenţieze şi mai mult tensiunile din alte domenii. Alte probleme importante legate de politica internă, cum ar fi statul de drept, arestarea masivă a jurnaliştilor, incursiunile dure ale armatei turce în nordul Siriei, escaladarea conflictelor cu Ciprul şi reţinerea unor soldaţi greci, rămân nerezolvate, punctează EUOBSERVER. De la Ankara, HABERTÜRK preferă să spicuiască din discursul preşedintelui Comisiei Europene, Junker, care a declarat „Sunt garantul continuării negocierilor cu Turcia”. „Mulţumim Ankarei pentru ajutorul acordat în criza refugiaţilor”, citează HÜRRIYET din declaraţiile preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, oficial care s-a declarat optimist în privinţa evoluţiilor viitoare, fără a trece însă sub tăcere faptul că relaţiile Turcia-UE trec printr-o perioadă dificilă. RADOR, 27 martie 2018
Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR
