De la politică la mediu online, toate drumurile par a trece, zilele acestea, prin filtrul îngrijorărilor legate de securitate. Vizita fulger a preşedintelui nord-coreean la Beijing, achiziţiile poloneze de sisteme Patriot, paşii anunțați de UE în domeniul apărării comune, cazul fostului spion rus otrăvit şi anchetele legate de datele preluate abuziv de pe Facebook au un numitor comun: securitatea globală. „De ce s-a dus Kim Jong-un în China să se întâlnească cu Xi Jinping?” este întrebarea care o pune publicaţia belgiană Le Vif. Vizita „a parafat regăsirea dintre China şi Coreea de Nord, doritoare să-şi afişeze unitatea înaintea marii întâlniri aşteptate de la summitul Kim-Trump”. Totodată, „tânărul lider de la Phenian contează pe Beijing să garanteze securitatea regimului său înaintea întâlnirii sale cu Donald Trump”. Iar „China se teme mai mult decât de orice de o prăbuşire a regimului lui Kim Jong-un: aceasta ar putea provoca un aflux de refugiaţi şi ar putea permite armatei americane, deja aflată în Coreea de Sud, să staţioneze la frontiera chineză într-o Coree potenţial reunificată”, punctează Le Vif. Iar „Donald Trump, care şi-a dat acordul pentru un summit cu Kim Jong Un, a estimat pe Twitter că există în prezent o şansă bună să-l vedem pe liderul nord-coreean renunţând la armele lui nucleare”, notează Le Soir. „Vizita lui Kim Jong-un în China nu reuşeşte să ascundă tensiunile din relaţiile bilaterale”, observă The Guardian, care menţionează că agenţia oficială de ştiri din China, Xinhua, a subliniat caracterul „neoficial” al vizitei. „Probabil că a fost neoficială pentru că preşedintele Xi este supărat şi frustrat deoarece Kim a dovedit o lipsă acută de respect pentru interesele Chinei şi ale lui Xi personal”, mai scrie The Guardian citând un expert al International Crisis Group. Noi evoluţii se înregistrează şi în paradigma europeană de securitate, unde Comisia UE a lansat un plan care să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii. „Împreună cu NATO, UE trasează un plan privind mutarea mai rapidă a trupelor în Europa”, notează Reuters. „NATO consideră vital acest plan, în eventualitatea unui conflict cu Rusia, pentru a depăşi problemele generate de întârzierile la frontieră şi podurile prea fragile pentru a susţine tancuri”, mai punctează Reuters. Iar Bloomberg comentează că „NATO îşi actualizează strategia de apărare pentru a treia oară în ultimii 70 de ani. Alianţa se concentrează acum pe desfăşurarea rapidă de trupe în Europa”. În acelaşi registru militar, Bloomberg mai anunţă că Polonia a semnat cu SUA un contract în valoare de 4,75 miliarde de dolari pentru achiziţia de sisteme de apărare Patriot. „Varşovia este îngrijorată de politica expansionistă a Rusiei către Europa de Est, ale cărei ţări au scăpat de dominaţia sovietică a Kremlinului înainte de a se alătura Uniunii Europene şi NATO”. Decizia privind achiziţia de sisteme Patriot vine la două zile „după expulzarea coordonată a peste 100 de diplomaţi ruşi de către 24 de state, inclusiv SUA şi Polonia, ca răspuns la atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie”, punctează Bloomberg. Incidentul continuă să tensioneze relaţiile dintre Rusia şi statele care s-au alăturat răspunsului coordonat. Rusia sugerează că serviciile britanice de securitate ar fi implicate în otrăvirea fostului spion, scrie Financial Times. Ministerul rus de Externe a acuzat guvernul britanic de dezinteres în aflarea adevăratelor motive şi stabilirea vinovaţilor. „Această atitudine ne poate duce cu gândul la o posibilă implicare a serviciilor secrete britanice”, arată MAE rus. Pe de altă parte, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, citat de Russia Today, a declarat că „printre angajaţii ambasadelor Federaţiei Ruse care au fost expulzaţi din ţările din Occident, există ofiţeri ai Serviciului însă numărul lor nu este semnificativ” iar principalul lor obiectiv „este asigurarea securităţii misiunilor diplomatice ruse”. De la securitate în domeniul militar şi diplomatic, la securitate în mediul online nu este decât un pas, o demonstrează seriozitatea cu care autorităţile europene şi cele americane tratează cazul datelor preluate în masă de pe Facebook de compania Cambridge Analytica. Gravitatea situaţiei a determinat-o pe Vera Jourová, comisarul european pentru justiţie, să avertizeze că „Protecţia datelor cu caracter personal este sinonimă cu protejarea democraţiei noastre”. Valul de critici a obligat compania Facebook să anunţe că va revizui sistemele care le oferă utilizatorilor mai mult control asupra datelor personale, notează AFP. „Şeful Facebook ar urma să depună mărturie în faţa Congresului american în săptămânile următoare, în cadrul anchetei în care milioane de date personale ale utilizatorilor Facebook au fost obţinute de societatea privată britanică, anunţă CNN. Mark Zuckerberg a anunţat că se va prezenta, dacă este necesar, dar a insistat că experţii juridici ai Facebook ar putea fi mai calificaţi decât el să răspundă în anumite probleme. El a refuzat totuşi să se prezinte în faţa unui comitet parlamentar britanic privind aceeaşi afacere şi intenţionează să trimită pe unul din adjuncţii săi, potrivit publicaţiei online TechCrunch. Pe un fundal sonor puternic marcat de aspectele stringente de securitate, presa internaţională reia şi ecourile politice ale reuniunii de la Varna dintre responsabilii de la Bruxelles şi preşedintele Turciei. Sub titlul „Turcia Europeană”, publicaţia Hürriyet comentează că la Varna a fost „ceva în esenţă, altceva la suprafaţă”. „La interior au fost discutate problemele conflictuale. Dar fiindcă interesele comune sunt foarte mari, a fost utilizat un limbaj diplomatic”. Turcia aşteaptă de la Europa sprijin în privinţa combaterii terorismului şi nu critici. De cealaltă parte, Uniunea reclamă aspecte precum drepturile omului în Turcia şi statul de drept. „Poziţia geografică a Turciei o obligă pe aceasta să fie cu un picior bine fixat în Europa şi instituţiile europene iar cu celălalt picior să colinde lumea”, comentează Hürriyet şi adaugă că „Măiestria este să limitezi temele conflictuale fără a distruge marile interese comune”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
