„Coreea de Sud şi Coreea de Nord au stabilit data pentru un summit istoric”, titrează Huffington Post, detaliind că liderii celor două ţări se vor întâlni la data de 27 aprilie pentru prima dată după mai bine de un deceniu. Summitul s-ar putea dovedi un pas important în eforturile globale de a rezolva impasul de zeci de ani cu privire la progamul nuclear nord-coreean, consideră The Time. Iar Bloomberg subliniază că întrebarea este dacă acest summit va reuşi să creeze fundamentul pentru o întâlnire reuşită între preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong-un, preconizată a se desfăşura în luna mai, precum şi pentru reîntoarcerea la discuţii multinaţionale pe tema denuclearizării Peninsulei Coreene. Wall Street Journal se arată de pe acum sceptic, observând că la întâlnirea desfăşurată joi în zona demilitarizată, delegaţiile celor două Corei nu au reuşit să definitiveze o agendă a summitului şi mai ales să precizeze dacă în discuţie va fi şi programul nuclear nord-coreean, ceea ce, în opinia ziarului, aruncă o umbră de îndoială asupra întregului demers. Pentru Kim Jong-Un, „arma nucleară este o asigurare de viaţă”, atrage atenţia Le Figaro. Având experienţa lui Saddam Hussein în Irak şi a lui Gaddafi în Libia, Kim nu va renunţa la această armă, fără a obţine o garanţie de securitate credibilă din partea unui aliat puternic că va fi menţinut la putere, explică ziarul francez. În această cheie ar putea fi citită şi vizita surpriză a liderului nord-coreean la Beijing, care, potrivit Courrier International, şi-a asigurat reactivarea alianţei tradiţionale cu China. „O prietenie durabilă între China și Coreea de Nord este o bună strategie comună”, consideră ziarul chinez Huanqiu Shibao. O perspectivă care însă îngrijorează Seulul. „Întregul cadru al negocierilor viitoare cu Coreea de Nord s-ar putea schimba, având în vedere acordurile care ar fi putut interveni” cu China în perspectiva summitului intercoreean din aprilie, este de părere cotidianul sud-coreean Chosun Ilbo.
În scandalul atacului cu gaz neurotoxic asupra fostului spion Serghei Skripal şi a fiicei sale, vin veşti bune în privinţa Iuliei Skripal care, potrivit The Independent, nu se mai află în stare critică, iar sănătatea ei se ameliorează rapid. Pe front diplomatic, tensiunile continuă însă. „Rusia acuză Marea Britanie că încalcă dreptul internaţional”, titrează The Guardian, Kremlinul plângându-se, potrivit agenţiei ruse Tass, că „Londra refuză în continuare să prezinte părţii ruse informaţii oficiale privind acest incident”. Agenţia rusă reiterează, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, poziţia de bază a Moscovei, cum că „Rusia nu are nicio legătură cu otrăvirea spionului britanic Serghei Skripal”. Nezavisimaia Gazeta avertizează că „Moscova va reacționa dur, dar în mod adecvat” la „presiunea diplomatică fără precedent exercitată de Occident asupra Rusiei”. Aceasta este promisiunea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a declarat că „multe țări europene nu au rezistat pur și simplu cererilor ultimative ale Washingtonului și au luat decizia de a-i expulza pe diplomații ruși, cerându-şi apoi ‘scuze în şoaptă’ „, mai scrie cotidianul moscovit. Nezavisimaia Gazeta mai observă că din Comunitatea Statelor Independente, două state, Ucraina şi Moldova au luat parte la „atacul diplomatic”. „Este destul de surprinzător demersul Chișinăului care a luat decizia de a expulza trei diplomați ruși.”, după ce „cu o zi în urmă, Grigorii Karasin, adjunctul ministrului rus de externe, vizitase Republica Moldova şi primise asigurări din partea gazdelor că există dorinţă de îmbunătățire a relațiilor bilaterale”, comentează Nezavisimaia Gazeta. „Preşedintele Igor Dodon a răspuns cu indignare” şi „a cerut guvernului să suspende decizia” de expulzare a diplomaţilor, mai remarcă ziarul, avertizând că „există o mare probabilitate ca Dodon să înceapă să se gândească la apărarea propriilor poziţii”, mai ales „după ce la manifestaţia dedicată Centenarului unirii Moldovei cu România, el a fost acuzat de orientare pro-rusă şi anti-naţională”, mai scrie ziarul moscovit.
Contraofensiva rusă la sancţiunile Occidentului începe să se facă simţită. New York Times anunţă expulzarea de către Moscova a 150 de diplomaţi occidentali şi că, în plus, Consulatul american de la Sankt Petersburg se va închide.
În replică, Statele Unite fac apel la o reacţie mai rapidă a forţelor NATO pentru a contracara Rusia, observă The Hill. În faţa temerilor unui conflict dintre Rusia şi Europa, Washingtonul a cerut comandanţilor NATO să asigure ca cel puţin 30.000 de militari însoţiţi de aeronave şi nave să poată ajunge în orice loc în decurs de 30 de zile, explică ziarul american. Secretarul american al apărării, James Mattis, a subliniat că alianţa trebuie să poată lua decizii rapid şi să aibă unităţi gata să fie desfăşurate imediat la orice apel, explică The Wall Street Journal. Potrivit ziarului, NATO se teme că dacă Europa ar veni în conflict cu Rusia, doar câteva mii din cei peste un milion de militari din armatele sale ar fi gata pentru desfăşurare imediată. Acesta este şi motivul pentru care miercuri, la Varşovia, Comisia Europeană a lansat un plan de îmbunătăţire a mobilităţii militare între statele membre, remarcă Euobserver. „Îmbunătăţirea mobilităţii trupelor în interiorul UE va consolida capacitatea Uniunii de a gestiona crize excepţionale de apărare, va îmbunătăţi desfăşurarea trupelor pentru operaţiunile programate şi va reduce timpul de reacţie atunci când va fi necesar”, a spus şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, potrivit Reuters.
Carolina Ciulu, RADOR
