La scurt timp după câştigarea alegerilor parlamentare de către Fidesz, un săptămânal apropiat guvernului, Figyelő a publicat aşa-numita Listă Soros, care cuprinde persoane despre care se presupune că lucrează pentru miliardarul american. După cum este cunoscut, lupta împotriva miliardarului american de origine maghiară, George Soros a constituit o componentă importantă a campaniei electorale a partidelor de guvernământ. Premierul Orbán Viktor a afirmat de mai multe ori, că Soros şi „mercenarii” săi din Ungaria urmăresc răsturnarea de la putere a guvernului şi trădarea intereselor naţionale. Listarea adversarilor politici în Ungaria are o tradiţie încă din anul 1922, şi această practică în al doilea război mondial şi în anii ’50 a dus la adevărate tragedii. Organizaţiile de apărare a drepturilor omului au condamnat publicarea Listei Soros. Partidul de guvernământ Fidesz nu a comentat articolul din Figyelő până la acest moment.
Cine se află pe Lista Soros şi cum au ajuns acolo?
Săptămânalul maghiar Figyelő (care la finele anului 2016 a ajuns sub influenţa Guvernului Orbán) a publicat săptămâna trecută o listă cuprinzând persoanele şi organizaţiile care – după părerea acestora – poartă legături cu omul de afaceri american de origine maghiară George Soros. Informaţia apare în contextul în care pe agenda noului legislativ ungar ales în data de 8 aprilie, figurează pe primul loc o lege numită „Stop Soros”.
În articolul cu pricina – semnat de Csanády András – se afirmă că, în Ungaria, aproximativ două mii de oameni lucrează în interesul miliardarului Soros. Publicaţia a încercat să afle cine sunt aceştia. Cifra de 2000 de persoane provine – potrivit Figyelő – de la şeful compartimentului fondului de risc al firmei lui Soros, Tracie Ahern. „Reţeaua misterioasă Soros” este demascată prin publicarea numelor angajaţilor pe site-urile organizaţiilor umanitare (despre care se bănuieşte că ar primi finanţări de la George Soros). Pe lista sunt menţionate asistenţi sociali, secretare, manageri de proiecte etc. Apar pe listă politicieni (Demszky Gábor, Gulyás Márton) şi organizaţii (Migration Aid) care nu au legătură cu George Soros şi nici publicaţia nu invocă nicio informaţie sau vreun document în acest sens. Singurul motiv presupus este acela că cei vizaţi și-au exprimat în mod critic poziția la adresa guvernului, dar nici acest lucru nu este adevărat în cazul fiecăruia. Pe listă se regăsesc şi persoane care au demascat afaceri de corupţie (ziariştii de la publicaţiile K-Monitor şi Direkt-36). Referindu-se la persoanele incluse pe această listă, autorul afirmă că unii dintre ei nici nu ştiu pentru cine lucrează şi ce fel de misiune îndeplinesc.
Site-ul Euronews constată însă că lista a fost alcătuită superficial şi fără să fie verificată, pentru că aceasta conţine şi numele unor personalităţi decedate de mai multe decenii (cum ar fi Ernst Geller, care a murit în urmă cu 23 de ani, iar istoricul Hanák Péter de peste 21 de ani).
Listele B şi consecinţele lor
În accepţiunea uzuală, listele B înseamnă stigmatizarea unor grupuri de cetăţeni din motive politice, etnice sau religioase. Denumirea datează din epoca comunistă, când pe aşa-numita Listă A figurau persoane în care regimul putea să aibă încredere, pe Lista B cei care erau indezirabili pentru regim, iar pe Lista C figurau „duşmanii poporului”, cei care trebuiau deportaţi sau condamnaţi. Soarta celor de pe Lista B în cele mai multe cazuri a fost concedierea şi discriminarea. Primele liste cu persoane indezirabile au apărut în Ungaria în perioada anilor 1922-1925. După pacea de la Trianon, funcţionari ai statului maghiari provenind din Transilvania, Voivodina, Transcarpatia şi din fosta Cehoslovacie s-au refugiat în număr mare în Ungaria. Întrucât administraţia nu avea nevoie de atât de mulţi funcţionari, regimul Horthy i-a selectat pe cei despre care aveau informaţii că simpatizau cu mişcările politice de stânga sau care au colaborat cu Republica Sovietică Ungară din 1917, şi pe aceştia i-au concediat din administraţia publică. Cu acest val de listare între anii 1922-1923, peste 26.000 de persoane au fost concediate, iar în anul 1925 din nou mai multe mii de funcţionari au ajuns pe stradă. Al doilea val de listare a început în anii ’30 ai secolului trecut, când în special evreii au căzut victime ale acestor metode de purificare, nu doar în ce privește administraţia de stat, dar şi în domeniul financiar-bancar, din cultură, etc. După anul 1945, partidul comunist a eliminat din viaţa publică cel puţin 80.000 de persoane care figurau pe Lista B.
Reacţii la Lista Soros
Deşi i s-a solicitat punctul de vedere, Fidesz a evitat să comenteze pe fond apariţia listei. Deputatul Halász János, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar a afirmat doar că „Imperiul Soros” nu poate accepta înfrângerea în alegeri şi din această cauză încearcă să creeze haos în ţară, folosind ca pretext, printre altele, şi această listă, dar că ei (Fidesz n.r.) simţind sprijinul oamenilor maghiari, nu vor ceda. Directorul organizaţiei Transparency International din Ungaria, Martin József Péter a declarat pentru Euronews că este greu să interpreteze cu mintea limpede ceea ce se întâmplă şi că organizaţia condusă de el analizează ce măsuri juridice ar putea să ia împotriva acestui fenomen. Organizaţia Amnesty International din Ungaria, printr-un comunicat, a condamnat publicarea Listei Soros şi a subliniat că nu se lasă intimidată de aceste metode. Economistul care și-a obţinut diploma la Harvard, Koren Miklós, s-a declarat indignat că nu a fost cooptat pe Lista Soros, de accea a lansat o petiţie on-line a persoanelor care doresc să figureze pe această listă. În doar câteva zile „Lista Koren” a adunat mai mult de 2500 de semnături. Cantautorul distins cu premiul Kossuth (cea mai importantă distincţie din Ungaria) Bródy János s-a adersat Redacţiei Figyelő cu următoarea scrisoare deschisă: „Stimată Figyelő! Ştiu că nu merit, dar pentru că ar reprezenta o onoare pentru mine, vă rog să mă includeţi pe Lista Soros.”
Székely Ervin, Rador
