Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan a anunţat miercuri la palatul prezidenţial din Ankara organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate, care vor avea loc la data de 24 iunie 2018. Anul trecut, în 16 aprilie 2017, Constituţia ţării a fost modificată prin referendum, iar Turcia a trecut de la sistemul democraţiei parlamentare la cel prezidenţial, iar acest lucru presupune că – în ipoteza foarte probabilă în care Erdoğan va câştiga alegerile prezidenţiale – acesta va deveni implicit şi şeful executivului. Funcţia de prim-ministru – creată în anul 1923 odată cu înfiinţarea Republicii Turce de către Kemal Atatürk – se desfiinţează. Acest lucru înseamnă că preşedintele va fi cel care îi va numi şi demite pe miniştri, că poate să numească unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, de asemenea tot acesta poate decide proclamarea, încetarea sau prelungirea stării de necesitate. Parlamentul va exista în continuare, având prerogative să adopte, să abroge sau să modifice legi şi poate să încuviinţeze începerea urmăririi penale împotriva preşedintelui. Preşedintele însă, va putea să returneze legile parlamentului şi poate să emită decrete cu putere de lege, dar numai în domenii care nu sunt reglementate, sau nu suficient de univoc prin legi.
Erdoğan a motivat necesitatea acestor măsuri, spunând că „la fiecare pas, conducerea turcă se izbeşte de bolile sistemului constituţional actual” mai ales în condiţiile în care armata turcă desfăşoară operaţiuni militare în Siria, care reprezintă evenimente istorice. Formal, iniţiativa alegerilor anticipate nu aparţine preşedintelui Erdoğan, ci lui Devlet Bahçeli, preşedintele partidului de orientare naţionalistă Partidul Mişcării Naţionale (MHP). Acest partid a încheiat recent o alianţă electorală cu Partidul Dreptăţii şi Adevărului (AKP) condus de Erdoğan. Bahçeli şi-a motivat propunerea cu situaţia militară şi politică din Siria, unde orice întârziere în luarea deciziilor poate să aibă efecte negative. Cu toate acestea, principalul beneficiar al intrării în vigoare a noii Constituţii – odată cu alegerile – este Recep Tayyip Erdoğan, care – după toate probabilităţile – va ajunge în acest mod mai repede la butoane.
Iniţial alegerile ar fi trebuit să aibă loc în luna noiembrie a anului 2019. Organizarea alegerilor în iunie 2018 este o veste devastatoare pentru opoziţie, care este şi aşa fragmentată. Erdoğan a ales momentul cel mai propice pentru a-şi păstra puterea. Operaţiunea militară turcă din Afrin se bucură de sprijinul majorităţii populaţiei, având în vedere că turcii nu doresc crearea unor teritorii unice controlate de kurzi în vecinătatea lor. Presa – cu mici excepţii – a ajuns sub influenţa guvernului (mai mult de 200 de jurnalişti se află în închisori în baza unei legi antiteroriste vehement contestate de către organizaţiile umanitare şi de Uniunea Europeană). Ultimul trust de presă independent, Dogan a ajuns recent în proprietatea unui om de afaceri apropiat de preşedinte. Moneda naţională, lira turcească în ultima perioadă a scăzut faţă de principalele valute, dar ştirea alegerilor anticipate a făcut ca aceasta să crească, ceea ce înseamnă că investitorii au încredere în guvernarea Erdoğan. Anul trecut GDP-ul a crescut cu 7,4% dar analiştii spun că acest lucru se datorează în primul rând investiţiilor de stat, în schimb inflaţia a scăpat de sub control (11,29%) iar nivelul şomajului a atins o cifră record (de 10,5%). Faptul că democraţia devine şi mai vulnerabilă, că opoziţia nu are timp să se pregătească pentru alegeri, și deodată cu alegerile se va încheia transformarea totală a sistemului politic şi puterea parlamentului va scădea în continuare, deja nu mai interesează pe nimeni.
Opoziţia încă nu ştie dacă va avea sau nu un candidat comun împotriva lui Erdoğan. Nu este clar dacă Partidul Social Democrat (CHP) şi deputaţii care au părăsit MHP şi au format mişcarea numită Partidul Bun (İyi) vor candida împreună sau nu. De două zile se duc tratative în acest sens, dar încă fără niciun rezultat. Cu toate acestea, preşedintele CHP Kemal Kiliçdaroğlu s-a arătat optimist şi a spus că anul 2018 va fi anul democraţiei. Pervin Buldan, preşedintele organizaţiei politice care beneficiează de sprijinul kurzilor din Turcia, Partidul Democratic al Poporului (HDP) a declarat că vor avea un succes cel puţin la fel de mare ca şi în anul 2015, când pentru prima dată partidul său a intrat în parlament.
Székely Ervin, Rador 20 aprilie
