Printre temele comentate de ziarele străine se regăseşte şi eventuala decizie a României privind mutarea ambasadei sale din Israel la Ierusalim, alături de alte evoluţii din Orientul mai apropiat sau mai îndepărtat.
„România îşi va muta în curând ambasada sa la Ierusalim, a spus Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor”, citat de Jerusalem Post. Ziarul israelian menţionează că „strategul israelian Moshe Klughaft a lucrat cu Partidul Social Democrat în cursul ultimelor alegeri din România şi l-a ajutat să obţină victoria”, iar pe liderii partidului „i-a dus în Israel, unde au aflat despre situaţia diplomatică”. Din Statele Unite, agenţia Bloomberg scrie că „preşedintele român condamnă planul guvernului de a muta ambasada din Israel” şi notează că „România, membru NATO care are un parteneriat strategic cu SUA, se numără printre puţinele ţări care au anunţat o potenţială mutare a ambasadei din Israel, după decizia preşedintelui Trump de a acţiona în conformitate cu recunoaşterea de către el a Ierusalimului drept capitală” a statului evreu. Din Italia, Il Messaggero relatează că „După Statele Unite, Guatemala şi Honduras au decis să-şi transfere reprezentanţele diplomatice la Ierusalim”, în timp ce „Uniunea Europeană s-a disociat de decizia lui Trump, afirmând că va urmări soluţia celor ‘două state’ şi că consideră Ierusalimul drept viitoarea capitală comună”. Mai multe publicaţii străine remarcă de altfel disensiunile apărute între decidenţii politici din România pe această temă spinoasă. „Guvernul României susţine mutarea ambasadei din Israel la Ierusalim, preşedintele este îngrijorat”, titrează New York Times, iar Washington Post relatează despre „disputele” apărute între liderul partidului de guvernământ Liviu Dragnea care „afirmă că ţara sa intenţionează să-şi mute ambasada în mult-disputatul oraş al Ierusalimului” şi „preşedintele” care „spune că decizia este prematură” şi pledează pentru o soluţie a conflictului israeliano-palestinian care să implice „coexistenţa a două state”.
Tot în căutarea unei soluţii la starea de conflict, „Coreea de Nord îşi suspendă programele nucleare şi balistice” şi se „angajează să participe la eforturile internaţionale în vederea interzicerii testelor nucleare” şi în plus „promite să nu folosească niciodată arme atomice dacă nu va fi ameninţată sau va fi ţinta unor provocări nucleare”, relatează Le Monde. Cu precizarea că „anunţul nu prevede nici o distrugere a arsenalului nuclear” existent, iar „problema rachetelor cu rază de acţiune intermediară, care neliniştesc în special Japonia, nu este nici ea evocată”. De altfel, după cum remarcă New York Times, chiar şi „Beijingul se teme, că dacă va fi convenit un acord de anvergură cu inamicii de durată ai Coreii de Nord”, acesta „i-ar putea diminua influenţa asupra Phenianului”. Oricum, „analiştii se îndoiesc” că liderul de la Phenian „va renunţa vreodată la rachetele despre care el crede că garantează supravieţuirea regimului său”, după cum scrie The Telegraph. Iar Washington Post remarcă scepticismul Casei Albe privitor la intenţiile Coreii de Nord de a-şi îngheţa testele nucleare. Aceeaşi gazetă din capitala americană evidenţiază însă că în centrul vizitei pe care preşedintele Macron o face în Statele Unite se va afla soarta acordului nuclear cu Iranul, contestat de însuşi liderul de la Casa Albă. „Iranul va relua ‘cu vigoare’ îmbogăţirea uraniului dacă Washington-ul va rupe acordul nuclear”, titrează Le Soir din Belgia, citând o declaraţie a ministrului de externe iranian. Iar The Guardian menţionează că „regimul iranian a fost aspru criticat în ultimele luni pentru rolul jucat în susţinerea preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, în pofida complicităţii sale în moartea a mii de civili şi disponibilităţii sale de a folosi arme chimice împotriva propriului popor”. Şi tot The Guardian scrie că „Statul Islamic a revendicat responsabilitatea atacului sinucigaş” de la un centru de înregistrare a alegătorilor din Kabul, soldat cu 57 de morţi. Atacul „suscită temeri că scrutinul legislativ, mult timp amânat (şi care va avea loc în octombrie), va fi marcat de violenţe”, conchide New York Times.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
