Potrivit portalului de ştiri Kárpátalja.ma preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a înaintat vineri legislativului din Kiev, în procedura de urgenţă, un proiect de lege potrivit căruia persoanele care dețin şi cetăţenia altui stat şi care participă la alegerile acelui stat, vor pierde cetăţenia ucraineană. Aceaşi sancţiune ar primi-o și cetățenii care folosesc paşapoartele altor state la intrarea sau la ieşirea din Ucraina sau utilizează documente de identitate ale altor ţări pe teritoriul Ucrainei. Proiectul de lege a fost prezentat detaliat şi de alte publicaţii din Ukraina, printre care Zakarpattya Online sau Ukrainska Pravda.
Proiectul actului normativ prevede că poate constitui motiv de retragere a cetăţeniei ucrainiene faptul că un cetăţean ucrainean îşi exercită drepturile conferite de o lege străină, precum şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de un alt stat în calitate de cetăţean al acesteia, dovedite prin citarea documentelor publice sau a paginilor web ale instituţiilor statului respectiv.
Potrivit presei ukrainiene, ţintele prioritare ale măsurii preconizate sunt locuitorii din Crimeea care participă la alegerile din Rusia, dar reglementarea propusă se va referi şi la românii şi maghiarii din Transcarpatia care dețin cetăţenia română, respectiv pe cea maghiară.
Până în prezent, Ucraina nu a acceptat instituţia dublei cetăţenii, însă legea nu a prevăzut nici un fel de sancţiune pentru acei cetăţeni ucrainieni care au dobândit şi o a doua cetăţenie.
La alegerile parlamentare din anul 2016 din România, în Ucraina a fost deschisă o singură circumscripţie electorală (la ambasadă) unde au votat 54 de persoane.
Referitor la acest proiect de lege, am solicitat opinia doamnei deputat Bíró Rozália, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor: „Când discutăm despre un astfel de proiect de lege, care a ajuns în Parlamentul Ucrainei, trebuie să ne întrebăm ce drum va alege Ucraina: drumul integrării europene, sau drumul către blocul euroasiatic? Este evident că o astfel de lege ar îngrădi drepturile şi libertăţile persoanelor, circulaţia liberă a persoanelor, în ultimă instanţă chiar democraţia ar fi lezată prin interzicerea dublei cetăţenii. Dacă privim în Europa, observăm că începând cu anul 2001 Suedia, din 2003 Finlanda, din 2009 Franţa, din 2011 Olanda, aceste state le-au permis cetăţenilor săi să aibă două, sau chiar mai multe cetăţenii. Dar există şi exemple contrare, cum ar fi Polonia, Germania sau Slovacia, țări în care acest drept este îngrădit. Având în vedere situaţia geopolitică din zonă, interesul Ucrainei ar fi ca cetăţenii săi – mai ales cei care aparţin unei minorităţi naţionale – să beneficieze de acest drept. Nu cred că anularea unui astfel de drept care facilitează mobilitatea în Europa, ar aduce vreun beneficiu, chiar şi pentru o ţară care nu este membru al uniunii.”
Referitor la întrebarea dacă legea preconizată nu ar interzice în mod expres dubla cetăţenie, ci doar ar limita exerciţiul unor drepturi şi obligaţii care decurg din acest statut, doamna deputat ne-a declarat: „Atâta timp cât alte state nu le interzic cetăţenilor săi să voteze în Ucraina, dacă sunt şi cetăţeni ucrainieni, sau să folosească paşaportul ucrainean, nu sunt motive pentru modificarea unilaterală a acestor reglementări. Aceste drepturi sunt guvernate de principiul reciprocităţii. Pe de altă parte, este vorba despre un drept deja câştigat al cetăţenilor ucraineini care dețin şi o altă cetăţenie. Astfel de drepturi nu pot fi anulate.”
Am întrebat-o pe doamna preşedinte a Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, dacă după adoptarea modificării legii învăţământului de către parlamentul din Kiev, care a generat tensiuni atât între România şi Ucraina, cât şi între Ungaria şi Ucraina, în eventualitatea adoptării acestui act normativ, ne putem aştepta la creşterea tensiunilor politice dintre România şi Ucraina. „Este evident că prin adoptarea legii, Ucraina va crea o nouă sursă a tensiunilor între cele două ţări. Am văzut că în cazul modificării legii învăţământului, Kievul nu a cedat, deşi atitudinea Ungariei, dar şi a României a fost foarte hotărâtă. În opinia mea, nu este în interesul Ucrainei să alimenteze în continuare aceste tensiuni.”
Székely Ervin Rador
