Presa internaţională continuă să urmărească vizita preşedintelui francez la Washington. După o primă zi încărcată de acţiuni simbolice, cum ar fi plantarea unui stejar tânăr în grădina Casei Albe, marţi a fost ziua discuţiilor de fond asupra unor probleme spinoase între cei doi preşedinţi, legaţi de o „prietenie neaşteptată, dar cu poziţii adesea opuse”, după cum constată Le Monde. Macron „îşi asumă riscul de a-i face curte lui Trump”, mizând pe faptul că imaginea sa nu va avea de suferit din cauza „nepopularităţii” preşedintelui american, cu speranţa că „va reuşi să-l facă pe Trump să-l asculte”, remarcă New York Times. „Profitând de actuala slăbiciune politică a Angelei Merkel şi mai ales de lipsa de empatie a Theresei May faţa de un tunător şi iraţional Donald Trump, Emmanuel Macron încearcă să se afişeze drept interlocutorul european indispensabil al preşedintelui american, un rol jucat în mod tradiţional de premierul britanic”, explică Le Point. Cotidianul francez avertizează însă că relaţia „specială” dintre cei doi şefi de stat ar putea deveni stânjenitoare pentru Macron dacă acesta nu obţine măcar câteva progrese în cele mai sensibile dosare ale momentului, care pot provoca o răcire, dacă nu chiar o criză între Statele Unite şi Europa. În primul rând, Macron trebuie să-l convingă pe Trump să continue acordul nuclear iranian, să menţină prezenţa militară în Siria și să scutească Uniunea Europeană de taxele vamale pentru oțel și aluminiu pe care promite să le instituie, într-un fel de război comercial cu Europa şi restul lumii, detaliază Le Monde. Marţi, în declaraţiile comune la Casa Alba, Trump i-a promis lui Macron că se va mai gândi asupra intenţiei sale de a rupe acordul multinaţional cu Iranul, dar şi-a petrecut o mare parte din timp pentru a explica de ce consideră că acest tratat este un „dezastru”, constată Los Angeles Times. În timp ce Macron a încercat să plaseze acordul în context regional, apărând beneficiile sale geopolitice, Trump s-a plâns că acordul de îngheţare a programului nuclear al Iranului oferă ţării prea mulţi bani şi nicio restricţie în a dezvolta arsenal şi în a genera probleme la nivel internaţional. Cotidianul american mai observă că Trump a vorbit în termeni vagi, dar ameninţători despre cum ar putea Statele Unite să ţină sub control situaţia, dacă Iranul îşi va relua programul de dezvoltare a armelor nucleare. În replică, preşedintele iranian lansează şi el, potrivit Politico, propriile ameninţări.”Rămâneţi în tratatul nuclear sau veţi avea de suportat consecinţe grave”, a avertizat Rouhani, subliniind că „guvernul iranian va reacţiona cu fermitate”, dacă Washingtonul nu-şi respectă angajamentele. Pe de altă parte, Rusia şi China promit să lucreze împreună pentru a bloca orice încercare a SUA de a sabota acordul cu Iranul, notează The Hill. Însă, dincolo de problema iraniană, China vizează un parteneriat strategic mult mai amplu cu Rusia, dorind o strângere a relaţiilor cu Putin „într-o nouă eră”, notează Xinhua. În timpul vizitei ministrului rus de externe la Beijing, preşedintele chinez şi-a exprimat dorinţa de a avea o întâlnire în luna iunie cu preşedintele rus şi a cerut ca cele două ţări să-şi ofere sprijin reciproc în problemele globale şi să consolideze cooperarea pentru a construi un nou tip de relaţii internaţionale, mai scrie agenţia chineză de ştiri.
Rusia primeşte o condamnare unanimă din partea Grupului celor mai puternice 7 ţări industrializate. Reuniţi la Toronto, în Canada, miniştrii de externe ai G7 au condamnat atitudinea Rusiei de „subminare a dreptului internaţional” şi promit crearea unui grup de lucru care să investigheze „comportamentul nociv” al Moscovei, notează The Independent. De asemenea, Moscova trebuie să dea socoteală pentru agresiunea faţă de Ucraina şi să-şi respecte angajamentele asumate la Minsk de a reda Ucrainei controlul asupra Crimeii, subliniază agenţia ucraineană Unian, în timp ce ziarul Korrespondent vorbeşte chiar de noi posibile sancţiuni împotriva Rusiei. În replică, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, declară pentru Ria Novosti că Moscova nu se teme de noi sancţiuni, iar ambasadorul rus la UE, Vladimir Cizov, declară pentru agenţia Tass, că G7 este tot mai irelevant fără Rusia, tocmai de aceea problemele globale majore sunt gestionate în prezent de G20. În plus, Moscova contraatacă şi pe frontul NATO: „Rusia se pronunţă împotriva extinderii NATO în Europa”, titrează Ria Novosti, citând declaraţia preşedintei Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko. Aflată în vizită în Bosnia şi Herţegovina, Matvienko a avertizat: „Ne pronunţăm împotriva extinderii NATO în Europa, împotriva militarizării statelor europene şi împotriva noilor linii de demarcaţie care se creează astfel”.
Pe plan regional, România, Bulgaria, Grecia şi Serbia îşi vor coordona acţiunile pentru susţinerea perspectivei europene a Balcanilor de Vest, notează publicaţia greacă Proto Thema, vorbind despre reuniunea cvadrilaterală desfăşurată marţi, la Bucureşti. Iniţiativa este văzută drept una extrem de importantă pentru regiune de către premierul grec, Alexis Tsipras, care susţine că „ţările balcanice şi nu ţări terţe trebuie să stabilească evoluţiile în regiune”, scrie ziarul Kathimerini. Sub titlul „Să ne amintim cine ne susţine”, cotidianul sârb Vecernje Novosti, notează că preşedintele sârb Aleksandar Vučić a mulţumit premierilor României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinirea parcursului european al ţării sale. „Proiectele balcanice discutate la Bucureşti”, titrează publicaţia bulgară Trud, vorbind despre proiecte importante de infrastructură ce vizează interconectivitatea în Balcani, securitatea şi stabilitatea în regiune. „Am discutat despre cooperarea economică, despre proiecte clare pe care cele patru ţări le pot dezvolta împreună, am discutat despre formatul 16+1 şi despre reuniuni la care putem face paşi clari pentru proiectele despre care am discutat astăzi”, a declarat premierul român Viorica Dăncilă, citată de cotidianul sârb Vecernje Novosti./cciulu
Carolina Ciulu – RADOR
